Dizionari Talian Furlan

Il plui complet dizionari dal Talian al Furlan (passe 76.000 lemis), otignût de integrazion dal Grant Dizionari Bilengâl Talian Furlan dal CFL2000 cul Dizionari Ortografic Furlan de Serling.

lustrare v.intr., v.tr.

  1. 1
    v.tr. [CO] (fâ deventâ lustri freolant) lustrâ, altr.trad. freâ, freolâ, netâ, pulî, sfreolâ
    • la cameriera sta lustrando l'argenteria, la camarele e je daûr a lustrâ la arzentarie
    (netâ cun cure) lustrâ, freâ, altr.trad. freâ, freolâ, netâ, pulî, sfreolâ
    • ha lustrato la casa in tutti gli angoli, e à lustrade la cjase in ducj i cjantons
    2
    v.tr. [BU] fig. (fâ adulazion) slissâ, lustrâ, sossolâ, altr.trad. adulâ, cortizâ, freolâ, incensâ, lecâ, lenzi, lissâ, rufianâsi, sfreolâ, sprofumâ
    3
    v.tr. [LE] (iluminâ, fâ lûs) slusorâ, altr.trad. fâ lûs, fâ lusôr, iluminâ
    • il sole lustrava le colline, il soreli al slusorave i cuei
    [OB] fig. (fâ deventâ famôs, nobilitâ) lustrâ, altr.trad. dâ lustri, iluminâ, nobilitâ
    • lo scrittore lustrò la figura del mecenate, il scritôr al lustrà la figure dal mecenat
    4
    v.tr. [TS] tecn. (vt. calandrare)
    5
    v.intr. [BU] (fa o rifleti lûs) lusî, slusî, altr.trad. barlumâ, lupiâ, lusi, slusignâ, stralusî
    • gli occhi le lustravano, mentre guardava le fotografie, i voi i lusivin, intant che e cjalave lis fotografiis
    6
    v.tr. [TS] st.religj. (purificâ cul rît de lustrazion o cun sacrificis espiatoris) lustrâ
    7
    v.tr. [LE] (fa une ricercje, une esplorazion, une perlustrazion) perlustrâ, altr.trad. esplorâ