Sinonims e Contraris Furlans

slizerî v.

  1. [it. agevolare v.tr.] (fâ deventâ plui facil, plui comut, plui convenient)
    contraris
    complicâ, imberdeâ, ingredeâ, ingropâ, leâ
  2. [it. alleggerire v.tr.] (fâ plui lizêr)
    sinonims
    dislizerî, lizerî
    contraris
    cjamâ, cjamâ in ecès, cjamâ sore, cjariâ sore
  3. scherç. [it. alleggerire v.tr.] (robâ, puartâ vie) i àn netât vie ducj i bêçs o ancje lu àn slizerît di ducj i bêçs
    sinonims
    suiâ
  4. [it. alleviare v.tr.] (fâ deventâ plui lizêr) slizerî une cjame dividintle tra plui puartadôrs
    sinonims
    bonâ, calmâ, dismolâ, smolâ, umiliâ
    contraris
    aumentâ, cjalcjâ, incressi, incrudî, tirâ
    fig. (fâ deventâ mancul dûr, mancul dificil, mancul dolorôs) slizerî la tension cun cualchi batude di spirt
    sinonims
    bonâ, calmâ, dismolâ, smolâ, umiliâ
    contraris
    aumentâ, cjalcjâ, incressi, incrudî, tirâ
  5. [it. decongestionare v.tr.] (eliminâ o diminuî un bloc, gjavâ un ostacul o un impediment) slizerî il trafic su la autostrade
    sinonims
    disblocâ, sveltî
    contraris
    blocâ, fermâ, intardâ, ralentâ
  6. fig. [it. sfrondare v.intr., v.tr.] (gjavâ ce che al è in plui, soredut di un test, di un discors e simii)
    contraris
    slargjâ, slungjâ
  7. [it. sgravare v.tr.] (gjavâ un pês, une cjame)
    sinonims
    liberâ
  8. fig. [it. smorzare v.tr.] (gjavâ fuarce e incisivitât)
    contraris
    agravâ, ingrandî, inzigantî, sglonfâ
    (dâ une descrizion che e fasi alc mancul brut, mancul displasevul) al à slizerît lis sôs critichis cuntun compliment finâl
    contraris
    agravâ, ingrandî, inzigantî, sglonfâ
  9. fig. [it. snellire v.tr.] (fâ plui svelt e eficient gjavant i intrics)
    sinonims
    srarî
    contraris
    cjamâ, ingriviâ
    (ridusi al essenziâl, gjavâ ce che al è di masse) al è miôr slizerî un pôc il teme par che al vegni plui facil di lei
    sinonims
    srarî
    contraris
    cjamâ, ingriviâ