Dizionario Italiano Friulano

Il più completo dizionario dall'Italiano al Friulano (oltre 76.000 lemmi), ottenuto dall'integrazione del Grant Dizionari Bilengâl Talian Furlan del CFL2000 con il Dizionari Ortografic Furlan della Serling.

portare v.intr., v.tr.

  1. 1a
    v.tr. [AU] (movi une robe di une bande a di une altre) puartâ
    • porta il bicchiere in cucina, puarte la tace in cusine
    (cun riferiment al mût) puartâ
    • portare un bambino in spalla, puartâ un frut in spale
    (traspuartâ alc cun riferiment al mieç di traspuart) puartâ, altr.trad. menâ
    • il camion porterà via i calcinacci, il camion al puartarà vie i rudinaçs
    (consegnâ) puartâ
    • il corriere ha portato un pacco, il corîr al à puartât un pac
    1b
    v.tr. [AU] (tignî cun se intant di un viaç) puartâ
    • ho portato lo stretto indispensabile, o ai puartât juste chel pôc che al covente
    2a
    v.tr. [AU] (traspuartâ par fâ cumierç) puartâ
    • quest'anno hanno portato alla fiera un vino migliore, chest an a àn puartât in fiere un vin plui bon
    2b
    v.tr. [AU] (regalâ, donâ) puartâ
    • cosa ti hanno portato dal viaggio?, ce ti àno puartât dal viaç?
    2c
    v.tr. [AU] (fâ vê, dâ dongje) puartâ, altr.trad. menâ
    • le linee portano elettricità ormai ovunque, lis liniis a puartin la lûs aromai pardut
    3
    v.tr. [AU] (puartâ daûr, causionâ) puartâ
    • il ragno porta guadagno, il ragn al puarte vuadagn
    4
    v.tr. [AU] (traspuartâ une persone, a braç o su lis spalis) puartâ, altr.trad. menâ
    (traspuartâ une persone cuntun mieç di traspuart) puartâ, menâ
    • mi porti a casa in macchina?, mi menistu a cjase in machine?
    5a
    v.tr. [CO] (acompagnâ) puartâ, menâ
    • se vuoi porto anche te alla festa, se tu âs voie ti meni ancje te ae fieste
    5b
    v.tr. [CO] (in loc.pragm., al pant sorprese o plasê par une visite no spietade) puartâ
    • qual buon vento vi porta?, ce us puartial achì?
    (imprecazion viers di cdn. che nol plâs) puartâ
    • che il diavolo ti porti!, che il diaul ti puarti! o ancje che il folc ti trai!
    5c
    v.tr. [CO] coloc. (controlâ un mieç di traspuart di cualsisei gjenar) puartâ, menâ, altr.trad. vuidâ
    • sa portare un camion, al sa puartâ un camion
    (direzi il compagn tal bal a cubie) puartâ, altr.trad. menâ
    • è un bravo ballerino e sa portare molto bene, al è un brâf balarin e al sa puartâ une vore ben
    6
    v.tr. [CO] fig. (fâ che cdn. al vedi sucès, al vedi ricognossiment e v.i.) puartâ, poiâ, sostignî
    • ogni partito alle elezioni porta il suo candidato, ogni partît aes elezions al puarte il so candidât
    7
    v.tr. [CO] (sostignî, rezi) puartâ, altr.trad. tignî
    • questa colonna porta il peso della struttura, cheste colone e puarte il pês de struture
    (vê une cierte capacitât di cjame) puartâ, altr.trad. tignî
    • questo camioncino porta 50 quintali, cheste camionete e puarte 50 cuintâi
    8a
    v.tr. [CO] (mostrâ intorsi cierts segns, improntis, olmis) puartâ, altr.trad.
    • porta sulle mani i segni del duro lavoro, al puarte su lis mans i segns dal lavôr dûr
    8b
    v.tr. [CO] (vê la barbe o i cjavei taiâts intune cierte maniere) puartâ, , tignî
    • porta i capelli lunghi, al ten i cjavei luncs
    8c
    v.tr. [CO] (vê une impostazion, tignî une part dal cuarp intune cierte posizion) puartâ, altr.trad. tignî,
    • portare le mani in tasca, tignî lis mans in sachete
    9a
    v.tr. [CO] (meti sù, vistî) puartâ, meti, altr.trad. meti sù, tignî, , vê intor, vê sù
    • porta spesso le scarpe da ginnastica, al met spes lis scarpis di gjinastiche
    9b
    v.tr. [CO] (meti sù, pal solit un vistît o un acessori o sim.) puartâ, meti, altr.trad. meti sù, tignî, , vê intor, vê sù
    • è miope e porta gli occhiali correttivi, al è miop e al puarte i ocjâi coretîfs
    10
    v.tr. [CO] (vê un non o sorenon, une cualifiche, un titul) puartâ,
    • porta il cognome della madre, al à il cognon de mari
    11
    v.tr. [CO] coloc. (presentâ, ripuartâ) puartâ, , altr.trad. vê sù
    • questo libro non porta il nome dell'editore, chest libri nol à il non dal editôr
    12
    v.tr. [CO] (comunicâ, riferî, trasmeti) puartâ
    • l'assessore ha portato i saluti del sindaco, l'assessôr al à puartât i salûts dal sindic
    13
    v.tr. [CO] (argomentâ, puartâ provis o documentazions) puartâ
    • portare delle ottime ragioni, puartâ resons plui che buinis
    14
    v.tr. [CO] (vê un sintiment) tignî
    • non porta mai rancore, nol ten mai marum
    15a
    v.tr. [CO] (causionâ, provocâ) puartâ, menâ
    • la mancanza di prudenza può portare alla rovina, la mancjance di prudence e pues puartâ ae ruvine
    (provocâ une emozion, une sensazion) puartâ, menâ dongje, altr.trad. menâ
    • la sua partenza ha portato tristezza, la sô partence e à puartât lancûr
    fig. (adusi, gjenerâ) puartâ, menâ, altr.trad. menâ dongje
    • la generosità porta felicità, la gjenerositât e puarte felicitât
    15b
    v.tr. [CO] (determinâ ciertis cundizions atmosferichis) puartâ
    • il vento porterà bel tempo, l'aiar al puartarà biel timp
    16
    v.tr. [CO] (di plante, regjon gjeografiche o cundizion climatiche, produsi une cierte pome) puartâ, altr.trad. menâ
    • l'autunno porta l'uva, la Sierade e puarte la ue
    17
    v.tr. [CO] (indusi, sburtâ) puartâ, altr.trad. menâ, sburtâ
    • l'emozione lo ha portato a sbagliare, la emozion lu à puartât a falâ
    18
    v.tr. [CO] coloc. (tes operazions aritmetichis, fâ il ripuart) puartâ
    • otto più cinque fa tredici, scrivo tre e porto uno, vot plui cinc al fâs tredis, o scrîf trê e o puarti un
    19
    v.tr. [TS] zûcs (tal poker, tignî sù ciertis cjartis cence butâlis) puartâ
    20
    v.tr. [CO] (zontât a sostantîfs al prodûs locuzions verbâls) puartâ
    • porta pazienza, puarte pazience
  2. 1
    v.intr. [AU] (condusi, soredut par mieçs di traspuarts) menâ, puartâ
    • questo autobus porta dritto in centro, chest autobus al puarte dret in centri
    2
    v.intr. [CO] (permeti di rivâ intun ciert lûc) puartâ, menâ
    • questa strada porta in stazione, cheste strade e puarte in stazion
    3
    v.intr. [TS] milit. (di toc di artiliarie, vê une cierte puartade) puartâ
    4
    v.intr. [TS] mar. (des velis, cjapâ ben l'aiar) puartâ