Dizionario Italiano Friulano

Il più completo dizionario dall'Italiano al Friulano (oltre 76.000 lemmi), ottenuto dall'integrazione del Grant Dizionari Bilengâl Talian Furlan del CFL2000 con il Dizionari Ortografic Furlan della Serling.

sbattere v.tr.

  1. 1a
    v.tr. [FO] (movi cun sveltece e fuarce, soredut a ripetizion) bati
    • sbattere le ali, bati lis alis
    1b
    v.tr. [FO] (sierâ cun fuarce une puarte, un barcon e v.i.) bati, sbati
    • non sbattere la porta quando te ne vai, no stâ a sbati o ancje a bati la puarte cuant che tu vâs vie
    1c
    v.tr. [FO] (petâ su vistîts, cuviertis e v.i. par gjavâ il polvar) bati, sbati, altr.trad. sacodâ, spacâ
    • sbattere un tappeto, bati un tapêt
    2
    v.tr. [FO] (movi cun fuarce licuits o solits par che si messedin o si cjapin) bati, sbati
    • sbattere il latte con la farina, sbati il lat cu la farine
    3
    v.tr. [FO] (sierâ e vierzi plui voltis lis palpieris) bati, sbati
    • sbattere gli occhi, bati i voi
    4
    v.tr. [FO] (pocâ, dâ dentri) bati, petâ, altr.trad. becâ, dâ dentri, pocâ, trucâ, trussâ
    • stai attento a non sbattere la testa, sta atent di no bati il cjâf
    5a
    v.tr. [FO] (butâ cun violence) butâ, sgjaventâ
    • sbattere un libro contro il muro per la rabbia, butâ o ancje sgjaventâ un libri tal mûr pe fote
    5b
    v.tr. [CO] fam. (gjavâ, meti vie) sgnacâ, altr.trad. butâ
    • è ora di sbattere in soffitta quello che non ti serve, e je ore di sgnacâ tal cjast ce che no ti covente
    (meti cence nissune cure) sgnacâ, butâ
    • sbatti il cappotto dove vuoi, sgnache o ancje bute il capot là che tu âs voie
    6
    v.tr. [FO] fam., fig. (mandâ cdn. in cualchi puest cun autoritât e cun chê di punî) sgnacâ, butâ
    • lo hanno sbattuto in prigione, lu àn butât in preson
    • lo hanno sbattuto nella sede più lontana, lu àn sgnacât te sede plui lontane
    7a
    v.tr. [CO] fam., fig. (indebilî) sbati
    • la febbre lo ha sbattuto molto, la fiere lu à sbatût une vore
    7b
    v.tr. [CO] fam., fig. (fâi someâ la ciere smamide a un) , altr.trad. fâ la muse patide, fâ une muse sbatude
    • quel vestito ti sbatte, chel vistît ti fâs une muse sbatude
    (ancje ass.) fâ la muse sbatude, altr.trad. fâ la muse patide
    • il verde chiaro sbatte, il vert clâr al fâs la muse sbatude
    8
    v.tr. [CO] volg. (vê rapuarts sessuâi, spec. in mût brutâl) taconâ, doprâ, sbati, altr.trad. fotâ, foti, sfotâ
    9
    v.tr. [CO] (sbatacolâ) sbati, altr.trad. sbatacolâ
    • gli scuri della finestra sbattevano per il vento, i scûrs dal barcon a sbatevin pal aiar
    10
    v.tr. [FO] (lâ a pocâ) bati, sbati, altr.trad. becâ, dâ dentri, pocâ, trucâ, trussâ
    • il pallone è andato a sbattere contro il palo, il balon al è lât a bati tal pâl
    (di traspuart, pocâ) dâ dentri, sbati, altr.trad. becâ, dâ dentri, pocâ, trucâ, trussâ
    • la macchina ha sbattuto contro il camion, la machine e à dât dentri tal o ancje e à sbatût cuintri dal camion