Dizionario Italiano Friulano

Il più completo dizionario dall'Italiano al Friulano (oltre 76.000 lemmi), ottenuto dall'integrazione del Grant Dizionari Bilengâl Talian Furlan del CFL2000 con il Dizionari Ortografic Furlan della Serling.

sicuro adi., av., s.m.

  1. 1a
    adi. [FO] (di alc, che nol è pericolôs) sigûr, altr.trad. ciert
    • un impianto sicuro, un implant sigûr
    1b
    adi. [FO] (che al furnìs un sotet, che al pare, che al met al cuviert) sigûr, altr.trad. franc, parât, protet, trancuîl
    • un riparo sicuro, un ripâr sigûr
    2
    adi. [FO] (cence nissune pôre e fûr di pericui) sigûr, altr.trad. ciert, protet, trancuîl
    • grazie alla pace, erano sicuri, in gracie de pâs, a jerin sigûrs
    3
    adi. [FO] (di cdn., che si infide des sôs fuarcis, abilitâts e ideis) sigûr, altr.trad. energjic, fer, fidançôs, fuart, gaiart, risolût, salt, sec
    • anche nelle avversità è sempre stato una persona sicura, ancje tai contraris al è simpri stât une persone sigure
    (di une condote, cence esitancis) sigûr, fer, altr.trad. braurôs, fuart, gloriôs, impicotît, salt
    • un atteggiamento sicuro, une ande ferme
    • una tempra sicura, une tempare sigure
    4
    adi. [FO] (di persone che e lavore cun mistîr e snait) sigûr, altr.trad. diestri, dret, fin, finît, paron, pratic, sfrancjât
    • è sempre sicuro nel proprio lavoro, al è simpri sigûr te sô vore
    5a
    adi. [FO] (alc che nol è in forsit) sigûr, vêr, rût, altr.trad. ciert, dret, just, obietîf, positîf, reâl
    • una informazione sicura, une informazion sigure
    • un cibo sicuro, une mangjative sigure
    • sicura verità, rude veretât
    5b
    adi. [FO] (che al deventarà cence altri) sigûr, ciert, altr.trad. garantît, infalibil, prevedibil
    • avanti di questo passo, la vittoria è sicura, vie di cheste ande, la vitorie e je cierte
    5c
    adi. [FO] (di cdn., che si pues fâ cont) sigûr, fedêl, altr.trad. ciert, cret, franc, sclet, viert
    • una compagnia sicura, une compagnie fedêl
    • un sostegno sicuro, un sostegn sigûr
    6
    adi. [FO] (di un argagn che al funzione in mût perfet) sigûr, perfet, just, altr.trad. bon, ciert, eficaç, rût, valent, valevul
    • un orologio sicuro, un orloi just
    7
    s.m. [CO] (ce che al garantìs sigurece, bonvivi) sigûr, ciert, altr.trad. garantît
    • abbandonare il sicuro per cercare complicazioni, bandonâ il ciert par lâ incuintri a gredeis
    8
    av. [CO] (cence fregul di dubi, di esitance, di scrupul, cun sigurece) sigûr, di un sigûr, altr.trad. cence mancul, ciert, dal sigûr, di ciert, di sigûr, par sigûr, , sigurementri, si sa po
    • sicuro pioverà, di un sigûr che si butarà in ploie
    • sicuro ce la faremo, sigûr che se puartarìn fûr
    (dite di sbris inte frase, cun chê di dâi fuarce ae informazion) no mo, par fuarce, sigûr, si sa po, altr.trad. cence mancul, ciert, dal sigûr, di ciert, di sigûr, di un sigûr, par sigûr
    • io, sicuro, ce l'ho messa tutta, jo, sigûr, ju ai spindûts ducj
    (par dâi fuarce ae rispueste, doprant dome une peraule) sigûr, po sì sì, si sa po, altr.trad. lafè
    • "È stato lui?" "Sicuro!", "Isal stât lui?" "Po sì sì!" "Si sa po!"
    • "Tu, sei dei nostri?" "Sicuro!", "Sêstu dai nestris?" "Sigûr po!" o ancje "Po no vûstu?"
    (par dâur fuarce aes afermazions o negazions) sigûr, lafè, altr.trad. lafè
    • sicuro che sì!, lafè sì o ancje sigûr che sì o ancje po sì sì!