Dizionario Italiano Friulano

Il più completo dizionario dall'Italiano al Friulano (oltre 76.000 lemmi), ottenuto dall'integrazione del Grant Dizionari Bilengâl Talian Furlan del CFL2000 con il Dizionari Ortografic Furlan della Serling.

trovare 1 v.tr.

  1. 1a
    v.tr. [FO] (rivâ a une robe che si cîr, che si vûl) cjatâ, cjatâ fûr, altr.trad. burî fûr, discoviglî, recuperâ
    • trovare un libro in una libreria, cjatâ fûr un libri intune librarie
    • trovare la casa di un amico, cjatâ la cjase di un amì
    • ho trovato il regalo giusto, o ai cjatât il regâl chel just
    1b
    v.tr. [FO] fig. (viodi che al è) cjatâ, altr.trad. individuâ, ricognossi, scuvierzi
    • trovo in lui un vero amore per la lettura, o cjati in lui un vêr amôr pe leture
    • trovo che la tua idea sia ottima, o cjati che la tô idee e sedi strabuine
    (par indicâ che no si capìs cemût che cdn. o alc al puedi plasê) cjatâ
    • ma cosa ci trovi in lui?, ma ce cjatistu in lui?
    (vê alc di obietâ) cjatâ, altr.trad. obietâ
    • in ogni situazione trova qualcosa da ridire, in ogni situazion al cjate alc di dî
    2a
    v.tr. [FO] (procurâsi, rivâ a vê) cjatâ, cjatâ fûr, altr.trad. burî fûr, otignî, procurâsi, rivâ a vê, sgarfâ fûr
    • ho trovato casa, o ai cjatât fûr cjase
    • non abbiamo trovato nemmeno una camera, no vin cjatade nancje une cjamare
    • trovare un'occupazione, cjatâ un lavôr
    • trovare i soldi per un viaggio, cjatâ fûr i bêçs par un viaç
    (cun daûr 'da' e l'infinît di un verp) cjatâ, altr.trad. burî fûr, otignî, procurâsi, rivâ a vê, sgarfâ fûr
    • trovare da sedere, cjatâ di sentâ
    2b
    v.tr. [FO] (cuistâ la cundizion di spirt che si cîr) cjatâ, altr.trad. concuistâ, cuistâ, otignî, rivâ
    • non so se troverà la felicità, no sai se al cjatarà la felicitât
    • ha finalmente trovato quiete, finalmentri al à cjatade pâs
    (ricevi di cdn. l'afiet o ce che si brame e si à bisugne) cjatâ, altr.trad. otignî, ricevi
    • con lei ha trovato un po' di amore, cun jê al à cjatât un pôc di amôr
    • trovare un appoggio, cjatâ une poie
    (vuadagnâ un cualchi vantaç) gjavâ fûr, altr.trad. cjatâ, gjavâ, ricevi, rigjavâ, ripuartâ, rivâ, tirâ fûr, , vuadagnâ
    • trovare beneficio, gjavâ fûr un benefici
    3a
    v.tr. [FO] (cjatâ fûr competencis professionâls che si à necessitât) cjatâ, altr.trad. burî fûr, cjatâ fûr, cucâ, pescjâ, reperî
    • ho trovato l'idraulico, o ai cjatât l'idraulic
    • è difficile trovare un infermiere, al è dificil di cjatâ un infermîr
    (cognossi une persone che si intint di maridâ) cjatâ
    • non ha ancora trovato la donna giusta, nol à ancjemò cjatade la femine juste
    3b
    v.tr. [FO] (meti sù un rapuart personâl di afiet) cjatâ, cjatâ fûr, altr.trad. cognossi, scuintrâ, scuvierzi
    • ha trovato un amico per la vita, al à cjatât un amì par in vite
    • ha trovato la ragazza, al à cjatade la morose
    3c
    v.tr. [FO] (fâi visite a cdn.) cjatâ, visitâ
    • passerò a trovarvi, o passarai a cjatâus
    4
    v.tr. [FO] (in locuzions pragmatichis, par indicâ che une robe o une persone che a rapresentin un valôr) cjatâ, altr.trad. cjatâ fûr
    • ma dove la trovi una ragazza tanto speciale?, ma indulà le cjatistu une frute cussì speciâl?
    • pensi davvero di trovare un'altra simile occasione?, pensistu pardabon di cjatâ une altre ocasion cussì?
    5
    v.tr. [FO] (scuvierzi, e cuistâ alc cence vêlu cirût) cjatâ, altr.trad. rinvignî, scuvierzi
    • trovare una sorpresa, cjatâ une sorprese
    • trovare dei soldi per strada, cjatâ bêçs par strade
    (petâ intun ostacul, intun impediment e v.i.) cjatâ,
    • a scuola ha trovato molte difficoltà di inserimento, a scuele al à cjatât une vore di dificoltâts di inseriment
    • la mia idea ha trovato l'opposizione di tutti, la mê idee e à vût ducj cuintri
    (murî dut a bot, spec. par un incident o sim.)
    • ha trovato la morte in un modo spaventoso, al è muart intun mût spaventôs
    6
    v.tr. [FO] (scuintrâ par câs, imbatisi in cdn.) viodi, cjatâ, altr.trad. imbatisi, intivâsi, intopâsi, scuintrâ
    • al mercato ho trovato la zia, a marcjât o ai viodût o ancje cjatât la agne
    (par pandi sorprese intal scuintrâ un) viodi, altr.trad. cjatâ
    • guarda chi si trova in questi posti!, cjale cui che si viôt culì!
    7
    v.tr. [FO] (scuvierzi daspò di une riflession, analisi, studi, ancje ass.) cjatâ, cjatâ fûr, altr.trad. burî fûr, calcolâ, discoviglî, individuâ, inventâ, scuvierzi
    • trovare una soluzione, cjatâ une soluzion
    (calcolâ) cjatâ, altr.trad. burî fûr, calcolâ, discoviglî, individuâ, inventâ, scuvierzi
    • il problema chiede di trovare l'area del rettangolo, il probleme al domande di cjatâ la aree dal retangul
    (individuâ cui che al è stât a fâ il malfat) cjatâ, altr.trad. burî, cjatâ fûr, individuâ, scuvierzi, smascarâ
    • hanno trovato il responsabile, a àn cjatât il responsabil
    8
    v.tr. [FO] (inventâ, ideâ) cjatâ, cjatâ fûr, tirâ fûr, altr.trad. ideâ, inventâ, mulinâ
    • hai trovato la scusa per non andare a cena?, âstu cjatade fûr la scuse par no lâ a cene?
    • ha trovato il pretesto per vederla, al à tirât fûr il rimpin par viodile
    9
    v.tr. [FO] (rivâ a vê, podê disponi di alc) cjatâ, cjatâ fûr, altr.trad. burî fûr, rivâ
    • trovare lo spazio per esprimersi, cjatâ il puest par esprimisi
    • deve trovare il suo equilibrio in questa situazione, al à di cjatâ il so ecuilibri in cheste situazion
    10a
    v.tr. [FO] (denant di un complement predicatîf o di espressions analighis, viodi che alc si presente intun ciert mût) cjatâ, altr.trad. calcolâ, pensâ, ritignî, stimâ, viodi
    • trovare la tavola pronta, cjatâ la taule pronte
    • ho trovato la macchina aperta, o ai cjatade la machine vierte
    • trovare il letto fatto, cjatâ il jet fat
    (pensâ un alc in forme di valutazion) pensâ, stimâ, cjatâ, altr.trad. calcolâ, pensâ, ritignî, stimâ, viodi
    • trovare interessante une teoria, cjatâ interessante une teorie
    10b
    v.tr. [FO] (viodi che une persone si presente cun ciertis carateristichis, che e da une cierte impression) cjatâ, viodi, altr.trad. constatâ, stimâ, tignî
    • l'ho trovata subito carina, le à cjatade subit ninine
    • li ho trovati molto stanchi, ju ai viodûts une vore stracs
    • ti trovo bene oggi, ti viôt o ancje ti cjati ben vuê
    11
    v.tr. [FO] (pensâ che cdn. o alc al à une cierte cualitât) cjatâ, pensâ, altr.trad. calcolâ, ritignî, stimâ, tignî
    • trovo che è simpatico, o pensi che al sedi simpatic
    (in loc.pragm., par cirî une conferme di ce che si è a pene dit) cjatâ, pensâ, altr.trad. calcolâ, ritignî, stimâ, tignî
    • non trovi che sia una buona idea?, no pensistu che e sei une buine idee?
    12
    v.tr. [FO] (viodi cdn. che al fâs alc intun moment particolâr) cjatâ, altr.trad. becâ, cjapâ, cucâ
    • l'ho trovato che mangiava caramelle, lu ai cjatât che al mangjave caramelis