Sinonimi e Contrari Friulani

a fuart loc.

  1. [it. alto1 av.] (cuntune vôs fuarte) no si sint, plui a fuart, par plasê
    sinonims
    fuart
    contraris
    planc, planchin, sotvôs
  2. [it. a piena voce loc.av.] (cun dute la fuarce de vôs)
  3. [it. a pieni polmoni loc.av.] (tirant dentri tai polmons plui aiar che si pues) tire flât o ancje respire a fuart
  4. [it. caldamente av.] (derivât di 'caldo')
    sinonims
    calorosementri, vivementri
  5. [it. fermamente av.] (derivât di 'fermo', in maniere fuarte, sigure) sierâ a fuart
    sinonims
    cun soliditât, cun stabilitât, in maniere fuarte, in maniere solide, in maniere stabile, in mût fuart, in mût solit, in mût stabil, stabilmentri
    contraris
    cun instabilitât, debilmentri, in maniere debile, in maniere instabile, in mût debil, in mût instabil, instabilmentri
  6. fig. [it. fermamente av.] (cun volontât ben intenzionade)
    sinonims
    decisementri
    contraris
    a sflacje vie, cun dubi, cun dubis, cun flaperie, cun fragjilitât, debilmentri, fragjilmentri, in maniere debile, in maniere dubiose, in maniere flape, in maniere fragjile, in mût debil, in mût dubiôs, in mût flap, in mût fragjil
  7. [it. forte av.] (cun fuarce) tucâ fuart o ancje tucâ a fuart, clamâ fuart o ancje clamâ a fuart
    contraris
    a planc, a planchin, lizêr, planc, planchin
  8. [it. forte av.] (dongje dongje cence molâ)
    sinonims
    salt
    contraris
    a planc, a planchin, debilmentri, planc, planchin
  9. [it. forte av.] (a vôs alte) fevele plui fuart che no ti sint o ancje fevele plui a fuart che no ti sint
    contraris
    a bas, a planc, a planchin, bas, planc, planchin
  10. [it. fortemente av.] (derivât di 'forte', cun fuarce) zigâ a fuart
    sinonims
    cun energjie, cun fuarce, cun intensitât, cun profonditât, cun vigôr, cun violence, cun vivôr, energjichementri, fuartementri, gaiardementri, in maniere energjiche, in maniere fuarte, in maniere gaiarde, in maniere intense, in maniere profonde, in maniere vigorose, in maniere violente, in maniere vivarose, in mût energjic, in mût fuart, in mût gaiart, in mût intens, in mût profont, in mût vigorôs, in mût violent, in mût vivarôs, intensementri, profondementri, vigorosementri, violentementri, vivarosementri
    contraris
    a flap, a frêt, a planc, cun debilece, cun delicatece, cun flaperie, cun lizerece, cun sflacje, debilmentri, in maniere debile, in maniere flape, in maniere frede, in maniere lizere, in mût debil, in mût flap, in mût frêt, in mût lizêr, lizerementri, planc
  11. [it. fortemente av.] (tant)
    sinonims
    tant, un grum
    contraris
    cun scjarsece, debilmentri, in maniere debile, in maniere lizere, in maniere scjarse, in mût debil, in mût lizêr, in mût scjars, lizerementri, pôc, pocut, scjarsementri, un pôc, un tic, un ticut
  12. [it. vivamente av.] (derivât di 'vivo', mostrant partecipazion fuarte) ringraciâ a fuart ducj i zuiadôrs
    sinonims
    calorosementri, cjaldementri, cun intensitât, vivementri
    contraris
    cun distac, cun fredece, fredementri, in maniere distacade, in maniere frede, in mût distacât, in mût frêt
  13. [it. vivamente av.] (cun grande energjie) protestâ a fuart cuintri di une leç injuste
    sinonims
    energjichementri