Sinonimi e Contrari Friulani

alt adi., inter., s.m.

  1. [it. abbagliante s.m.] (massime tal pl., lûs de machine che e permet di fâ lusôr lontan) tache i alts o ancje lis lûs altis o ancje i fârs alts
    sinonims
    lûs di profonditât
    contraris
    bas, fâr bas, lûs basse
  2. [it. acuto adi.] (di note, alte) une note cjapade masse alte
    contraris
    bas
  3. [it. aereo1 adi.] (di ce che si cjate intal aiar) lis spicis altis des monts
    sinonims
    celest, par aiar, tacât sù
    contraris
    bas, di tiere, terestri
  4. [it. alt loc.imp.] (ordin di fermâsi intant di une marcje di reparts militârs o di no lâ indenant cuntune azion) ploton, alt!, alt, ducj fers
    sinonims
    altolà, fer, ferme, stop, vonde
    contraris
    indenant, vie
  5. [it. alt s.m.inv.] (comant di fermâsi) lis vuardiis ur vevin dât l'alt ma lôr a son lâts indenant
    contraris
    indenant, vie
  6. [it. alt s.m.inv.] (sospension di une azion)
    sinonims
    ferme, polse
    contraris
    indenant, vie
  7. [it. alto1 adi.] (di alc che al à une altece plui grande dal solit) une mont alte, une torate alte
    sinonims
    elevât, grant, lunc
    contraris
    bas, piçul
  8. [it. alto1 adi.] (di alc che al à une altece precise)
    contraris
    bas, piçul
  9. [it. alto1 adi.] (di alc che al è in posizion plui in sù rispiet al teren o ae base) la part alte de torate
    sinonims
    elevât
    contraris
    bas
    (di part di teritori che al è plui adalt a confront dal rest) la zone de alte planure
    contraris
    bas
    (di un flum, dongje de risultive) il cors alt dal Tiliment
    contraris
    bas
  10. [it. alto1 adi.] (massime da la aghe, profont)
    sinonims
    profont
    contraris
    bas
  11. [it. alto1 adi.] (dal cjâf e sim., jevât)
    sinonims
    jevât
    contraris
    bas
  12. fig. [it. alto1 adi.] (in posizion di sorestant intune struture jerarchiche o inte societât) la alte borghesie, i grâts alts de magjistrature
    sinonims
    superiôr
    contraris
    bas
  13. fig. [it. alto1 adi.] (nobil, elevât, di valôr grant) e je leterature alte
    sinonims
    ecelent, ecels, nobil, sublim
    contraris
    bas, meschin, modest, ultin
  14. [it. alto1 adi.] (di grant nivel, une vore specializât) alte tecnologjie, specializazion alte
    sinonims
    superiôr
  15. [it. alto1 adi.] (intune scjale di intensitât, grât o nivel insù) la sismicitât dal teritori e je alte, vuê e je pression alte
    contraris
    bas
  16. fig. [it. alto1 adi.] (cjariât, fuart) il morâl de trupe al è alt
    contraris
    bas
  17. [it. alto1 adi.] (grant, di rilêf) une sume alte, une vincite alte
    sinonims
    considerabil, grues, impuartant, notabil, rimarchevul
    contraris
    bas
    fig. (intensîf) scambis culturâi alts
    contraris
    bas
  18. [it. alto1 adi.] (di note, sunôr, vôs che a son acûts) une note alte, a vôs alte
    sinonims
    acût, fuart, sglinghinant, sonôr, sunorôs
    contraris
    baritonâl, bas, flap, flevar, profont, smamît
    (di imprest musicâl, che al à une estension parele di chê dal contralt) un sax alt
    contraris
    bas
  19. [it. alto1 adi.] (dificil) un assum alt, tignî une incarghe alte, il concet par me al è masse alt o ancje masse impegnatîf
    sinonims
    complicât, dificil, grivi, intrigât, trassendent
    contraris
    facil, sempliç
  20. [it. alto1 adi.] (di une regjon gjeografiche, a Nord) la alte Italie
    sinonims
    superiôr
    contraris
    bas
  21. [it. alto1 adi.] (di une aghe e dal teritori dongje, viers li che e je la risultive dal flum) la alte Livence, Cormôr alt
    sinonims
    superiôr
    contraris
    bas, inferiôr
  22. [it. alto1 adi.] (che al è plui adalt daûr de orografie) la alte Cjargne
    contraris
    bas
  23. [it. alto1 adi.] (di une ete storiche, plui dongje de origjin) la alte Ete di Mieç, l'alt paleolitic
    sinonims
    antîc, arcaic
  24. ret. [it. alto1 adi.] (riferît a un stîl leterari) la tragjedie e veve un stîl leterari alt
    sinonims
    elevât
  25. [it. alto1 s.m.] (la part plui adalt di alc) al è vignût jù dal alt o ancje dal disore, colâ di adalt dal arbul, sul adalt o ancje sul parsore dal cuviert
    fig. (di une struture jerarchiche, la part li che e je la autoritât massime e il podê) il sugjeriment al ven jù dal alt o ancje di adalt
    fig. cjalâ lis robis dal alt de esperience
  26. [it. alto1 s.m.] (massime tal pl., par une intonazion) dâmi un alt, nol cjape i alts
  27. tipogr. [it. alto1 s.m.] (massime tal pl., pes letaris maiusculis)
  28. [it. alto1 av.] (insù) smirâ adalt
    sinonims
    insù, par sù,
  29. [it. alto1 av.] (cuntune vôs fuarte)
    sinonims
    fuart
    contraris
    planc, planchin, sotvôs
  30. milit. [it. altolà loc.imp., s.m.inv.] (ordin di fermâsi berlât des vuardiis a cui che al passe un limit)
  31. [it. elevato adi.] (che al rive a grande altece) une mont alte
    contraris
    bas
  32. fig. [it. elevato adi.] (di alc, che nol è pôc rispiet a altris situazions) vuadagnâ une cifre alte
    sinonims
    abenât
    contraris
    bas, modest
    (di cundizion sociâl, alte) borghesie alte
    sinonims
    abenât
    contraris
    bas, modest
  33. [it. elevato adi.] (di ce che al è alt moralmentri, par valôr) ispirâ sintiments elevâts o ancje alts
    sinonims
    bon, elet, fin, gjenerôs, nobil, onest, ricercjât
    contraris
    bas, ignobil, indegn, infim, ordenari, prosaic, vergognôs, vîl
    (di un fevelâ, di un stîl di fevelâ o scrivi fin e elegant) doprâ un vocabolari alt
    sinonims
    fin, ricercjât
    contraris
    bas, ordenari, prosaic
  34. [it. eminente adi.] (che al è superiôr in altece, che al è plui alt)
    contraris
    bas, infim
  35. [it. profondo adi.] (che al à une grande distance fra il limit superiôr e chel inferiôr) aghe alte
    contraris
    bas, superficiâl
  36. fig. [it. profumato adi.] (che al à un presit alt)
    sinonims
    bon, consistent
    contraris
    a bon presit, acessibil, bas, convenient, magri, minim, misar, puar, ridicul, scjars
  37. [it. squillante adi.] (sun acût, cuntun ton alt e ben fuart)
    sinonims
    acût, cjamât, cjariât, clâr, vîf, vivarôs
    contraris
    bas, lami, muart, sbatût, smamît, smuart, sort, spavit
  38. [it. sublime adi.] (di valôr, grant, une vore nobil) un pinsîr alt o ancje ecels
    sinonims
    ecezionâl
    ret. (di stîl leterari che si adate a contignûts elevâts, tant che la tragjedie o la epiche) un gjenar sublim o ancje alt
  39. [it. superno adi.] (in posizion elevade)
  40. [it. vivo adi.] (di flame, fûc e v.i., che al bruse cun viamence) rustî a fûc alt
    sinonims
    fuart
    contraris
    bas, debil