Sinonimi e Contrari Friulani

atac s.m.

  1. med. [it. accesso s.m.] (il manifestâsi subitani di un disturp o di une malatie) atac epiletic
    sinonims
    convuls, crisi, parossisim
    (impuls subitani) intun atac di zelosie e je saltade sù
    sinonims
    crisi
  2. [it. agganciamento s.m.] (il gançâ e il so risultât)
    contraris
    sgançament
  3. mec. [it. agganciamento s.m.] (dispositîf di colegament massime tra doi veicui)
  4. milit. [it. assalto s.m.] (azion puartade indenant cun trupis speciâls cuintri lis posizions dal nemì) atac cu la baionete
  5. fig. [it. assalto s.m.] (manifestazion violente di une malatie o di un sintiment, di un mût di stâ o di jessi) al à vût un atac di fiere
  6. [it. attacco s.m.] (il mût o il puest li che une robe si tache cun altris) l'atac des maniis de gjachete
    sinonims
    comissure, coniunture, zontadure, zonte
  7. [it. attacco s.m.] (spec. tal pl., intal schi, strument che al ferme il scarpon) o ai i atacs gnûfs
  8. tecn. [it. attacco s.m.] (part estreme standardizade di un utensil che i permet di tacâlu intune altre)
  9. eletr. [it. attacco s.m.] (strument che al permet di tacâ argagns spec. eletrics o telefonics aes liniis)
  10. [it. attacco s.m.] (part che e invie une conte) l'atac dal romanç al è une vore ben studiât
    sinonims
    esordi, inizi, jentrade, principi, viertidure
    contraris
    conclusion, fin, finâl, finiment, sierade, tiermin
  11. mus. [it. attacco s.m.] (primis notis di un toc musicâl)
    (moviment dal diretôr che al da il vie ae orchestre o al segne la jentrade des vôs o dai struments)
  12. mus. [it. attacco s.m.] (inte musiche jazz, intonazion violente di un sun precedût di un puartament)
  13. fon. [it. attacco s.m.] (moviment che al prepare la vibrazion di une articolazion vocaliche)
  14. sport [it. attacco s.m.] (intal alpinisim, puest li che e tache un rimpinade)
  15. milit. [it. attacco s.m.] (azion cuintri il nemì) atac no previodût
    contraris
    difese
    (intai sports o intai zûcs, azion fate par fâ risultât) azion di atac
    contraris
    difese
  16. fig. [it. attacco s.m.] (critiche crude e violente) l'atac dai sindicâts ae politiche scolastiche dal guvier
    contraris
    agradiment, difese, laut, poie, sostegn
  17. [it. attacco s.m.] (azion di discomponiment di sostancis, agjents atmosferics e v.i.) l'atac dal smog cuintri dal marmul
    sinonims
    agression
  18. sport [it. attacco s.m.] (intai sports di scuadre, il complès dai zuiadôrs che a stan plui indenant tal cjamp) la nestre scuadre e à un atac che al segne une vore pôc
  19. [it. attacco s.m.] (manifestazion di une malatie) un atac di mal di schene, un atac di tos
    sinonims
    assalt
    (manifestazion emotive violente) atac di gnerfs
  20. milit. [it. carica1 s.f.] (atac spec. di cavalarie)
    contraris
    fuide, ritirade
    (atac de polizie e v.i.)
  21. [it. inizio s.m.] (atac di une opare narative, musicâl, teatrâl o cinematografiche) l'atac di une sinfonie
    sinonims
    començament, incipit, jentrade, preludi, principi, scomençâ, vierte, viertidure
    contraris
    compliment, conclusion, epilic, fermade, fin, finiment, sierade
  22. [it. innesto s.m.] (inseriment mecanic di alc in alc altri) l'atac di un mani
  23. [it. offesa s.f.] (azion di fuarce cuintri i nemîs, spec. armade, par eliminâju o fâju presonîrs) une azion di ofese o ancje di atac cuintri des liniis nemiis
  24. sport [it. offesa s.f.] (te scherme, il complès des azions di atac) l'atac al è riessût ad in plen
  25. [it. presa elettrica loc.s.f.] (atac de corint eletriche)
  26. psic. [it. raptus s.m.inv.] (impuls rabiôs e violent che no si rive a controlâ)
    (impuls che no si rive a tignî) al à vût un atac di gole e al à mangjât mieze torte
  27. fig. [it. raptus s.m.inv.] (moment di ispirazion creative)
    sinonims
    iluminazion, lamp