Sinonimi e Contrari Friulani

cjâf s.m.

  1. eletr. [it. bulbo s.m.] (part di un tubi eletronic che al conten i eletrodis)
  2. [it. capo s.m.] (part dal cuarp dal om e des bestiis insom dal cuel, che e ten dentri il cerviel) lâ ator cence nuie sul cjâf, tignî il cjapiel sul cjâf o ancje tignî sù il cjapiel, une feride tal cjâf, fâ di mot cul cjâf, sbassâ il cjâf, jevâ il cjâf o ancje alçâ il cjâf o ancje tirâ sù il cjâf, a cjâf jevât o ancje cul cjâf alçât, butâsi a cjâf injù
    sinonims
    burele, capadocie, cavoce, coce, crani, crepe, cruchigne, cucugje, melonarie, melone
  3. [it. capo s.m.] (intelet) vê alc tal cjâf, ce ti passial pal cjâf?, un concet che nol rive a fâsi jentrâ tal cjâf, metital tal cjâf o ancje fasital jentrâ tal cjâf, si è metude tal cjâf di jessi brute
    sinonims
    burele, capadocie, capidorie, capizion, cassele, cavoce, cerviel, coce, cruchigne, cucugje, çurie, gnuche, melonarie, melone, ment
  4. [it. capo s.m.] (persone intune posizion di autoritât) il cjâf o ancje il sorecjâf de tribù, il cjapitani o ancje il cjâf o ancje il sorecjâf de scuadre
    sinonims
    capocje, comandant, vuide
  5. mar. [it. capo s.m.] (sotuficiâl) cjâf canonîr, cjâf di prime, di seconde classe
  6. [it. capo s.m.] (une des dôs estremitâts di alc) cjatâ il cjâf de macete, sentâsi a cjâf de taule, a cjâf dal jet
    sinonims
    alt, cja, insom, teste
    (part plui gruesse di alc, spec. taronde) il cjâf dal claut, une cjavace di ai o ancje un cjâf di ai
    (part plui alte) in cjâf de scjale o ancje insom de scjale
    sinonims
    alt
  7. anat. [it. capo s.m.] (part terminâl di un orghin)
  8. [it. capo s.m.] (ognidun dai elements di un filât o di une strece) fâ sù la strece cun trê cjâfs di scartòs
    sinonims
    cjaveç
  9. [it. capo s.m.] (pont plui lontan, spec. di un teritori)
    sinonims
    bande, fin
  10. [it. capo s.m.] (animâl individuâl intun trop o arment) cuatri cjâfs di polam
    sinonims
    code
  11. erald. [it. capo s.m.] (tierce part superiôr dal scût)
  12. [it. capocchia s.f.] (estremitât plui gruesse di clauts, gusielis di boton, fulminants e v.i.) il cjâf o ancje il cjavut dal claut, il cjâf o ancje il cap dal fulminant
  13. scherç. [it. capoccione s.m.] (persone une vore inteligjente e studiade)
  14. [it. capolista s.m. e f.] (cui che al è la vuide ricognossude di un moviment)
    sinonims
    caporion, sorestant
  15. [it. cappello s.m.] (estremitât plui gruesse di alc) il cjâf dal claut
  16. [it. casco1 s.m.] (cjavelade lungje e fisse) un biel cjâf di cjavei
    sinonims
    plante
  17. fig. [it. cervello s.m.] (inteligjence)
    sinonims
    burele, capadocie, capidorie, capizion, cassele, cavoce, coce, criteri, cruchigne, cucugje, çurie, gnuche, inteligjence, inzen, judizi, melonarie, melone, ments, reson, sâl, savietât, sen, sepe, sintiment
    (mût di pensâ) ognidun al pense cul so cjâf
    sinonims
    judizi, sen, sintiment
    coloc. (par dî di stâ atents) alore, vêso lassât il cjâf a cjase?
  18. [it. cervello s.m.] (persone tant che individui che al pense) un biel cjâf, un cjâf çondar
  19. [it. co1 s.m.inv.] (part estreme) il cjâf di un puint
  20. [it. cranio s.m.] cul incident al à cjapade une pache tal cjâf
  21. [it. estremo s.m.] (estremitât)
    sinonims
    cjavece, cjaveç, colme, estremitât, pic, piç, poc, pôl, ultin
    contraris
    interni, mieç, scomençament
  22. [it. guida s.f.] (direzion di une dite, di un partît e v.i.) al è al guvier o ancje da cjâf di une imprese edîl
  23. [it. leader s.m.inv.] (cui che al dirêç, cui che al mene un partît, un grup, une organizazion e v.i., massime di ideis o politic)
    (cui che al à une funzion di riferiment intun grup)
    (in funzion adi.inv., che al è prin intun ciert setôr) e je la imprese leader o ancje cjâf tes costruzions bioecologjichis
  24. scherç. [it. materia grigia loc.s.f.] (capacitât di pinsîr)
  25. [it. mente s.f.] (complès des facoltâts inteletivis e psichichis che a permetin di pensâ, di judicâ e v.i.) vê un bon cjâf
    sinonims
    intelet, reson
  26. [it. mente s.f.] (disposizion dal cjâf)
  27. [it. mente s.f.] (capacitât dal intelet) vê un cjâf pe matematiche
    sinonims
    cerviel, intelet, inteligjence, inzen
  28. [it. mente s.f.] (ce che al è pinsîr, atenzion)
    sinonims
    atenzion, ment, pinsîr
  29. [it. mente s.f.] (memorie) e inclapà chê emozion intal cjâf
  30. [it. mente s.f.] (complès des ideis e des cognossincis di une persone)
    sinonims
    çucje, gnuche
  31. [it. mente s.f.] (par metonimie, persone che e à chês cualitâts) al è un dai miôr cjâfs dal setôr
    sinonims
    çucje, ment
  32. [it. mente s.f.] (cui che al dirêç alc) il cjâf o ancje la ment e il braç
  33. fig. [it. primo mobile loc.s.m.] (cui che al comande alc, spec. in politiche)
  34. lead. [it. taglio di testa loc.s.m.] (tai de bande alte di un libri)
  35. [it. tempia1 s.f.] (pl., cjâf) vê la corone tal cjâf
    sinonims
    cerneli
  36. [it. terminazione s.f.] (la part estreme di alc)
  37. [it. testa1 s.f.] (part superiôr o anteriôr dal cuarp, tacade tal cuel) al à voltât il cjâf, il cjâf dal gjat
    anat., zool. (tai Vertebrâts, part superiôr o anteriôr dal cuarp che e à dentri il cerviel, i orghins sensoriâi plui impuartants e la prime part des viis respiratoriis e digjerentis)
    zool. (tai Invertebrâts, part anteriôr dal organisim tant che part che si diversifiche dal rest)
  38. [it. testa1 s.f.] (rapresentazion artistiche dal cjâf uman) un cjâf di Afrodite di ete classiche
    (bande di une monede che e rapresente un cjâf)
  39. [it. testa1 s.f.] (part dal cjâf cuvierte di cjavei, cjavelade) o ai ancjemò di lavâmi il cjâf o ancje i cjavei, vê il cjâf radât
  40. fig. [it. testa1 s.f.] (capacitât inteletive) lavorâ cul cjâf
    (razionalitât) al à decidût cul cjâf e no cul cûr
    (concentrazion, atenzion) vuê tu sês ator cul cjâf, âstu dismenteât il cjâf a cjase?
  41. fig. [it. testa1 s.f.] (persone di grande capacitât inteletuâl) chel ricercjadôr al è un cjâf di prime rie
    sinonims
    gnuche, ment, pensadôr
  42. [it. testa1 s.f.] (persone individui) ogni cjâf, un vôt
  43. [it. testa1 s.f.] (prime part di alc)
  44. [it. testa1 s.f.] (part denant di une file) il puartebandiere al è da cjâf de parade, la machine numar doi e je a cjâf de gare o ancje prime te gare
    sinonims
    principi
    contraris
    code, ultin
  45. [it. testa1 s.f.] (cjaveç taront di alc che si disvilupe par lunc) il cjâf di une vît, il cjâf dal solfarin si à rot cence impiâsi
    sinonims
    cjaveç
  46. anat. [it. testa1 s.f.] (estremitât di un orghin, plui gruesse dal rest)
  47. sport [it. testa1 s.f.] (tes garis di corse dai cjavai, lungjece dal cjâf dal cjaval, tant che misure di vantaç)
  48. gjeogr. [it. testa1 s.f.] (piche piramidâl di mont, slissade vie de erosion)
  49. mus. [it. testa1 s.f.] (part taronde di une note musicâl)
  50. tipogr. [it. testa1 s.f.] (part orizontâl superiôr dai caratars)
  51. tipogr. [it. testa1 s.f.] (part superiôr de pagjine)
  52. ling. [it. testa1 s.f.] (intai compuescj endocentrics, element lessicâl che al è il stes dal iperonim dal compuest)
  53. ling. [it. testa1 s.f.] (element dominant di un sintagme)
    sinonims
    cjâf dal sintagme
  54. edil. [it. testa1 s.f.] (part de superficie minôr dai modons retangolârs)
  55. cinem., fotogr. [it. testa1 s.f.] (atac articolât e orientabil di un cavalet là che si fisse une machine fotografiche o cineprese)
    sinonims
    cjâf dal cavalet
  56. [it. testata1 s.f.] (part estreme di alc) il cjâf di une colone
  57. tecn. [it. testata1 s.f.] (part estreme, anteriôr o superiôr di un dispositîf, di un aparât, di un implant)
  58. mec. [it. testata1 s.f.] (tai motôrs a combustion interne alternatîfs, bloc che al fâs la parêt superiôr dai cilindris, li che a son tiradis fûr in part lis scjamaris di sclop) cjâf dal motôr
  59. gastr. [it. testina1 s.f.] (cjâf di ovin, doprât te cusine de Italie centrimeridionâl)