Sinonimi e Contrari Friulani

cure s.f.

  1. [it. accuratezza s.f.] (precision, finece tal fâ alc) cjalait la cure de lavorazion
    sinonims
    detai, diligjence, impegn, precision, scrupul
    contraris
    imprecision, sdavasserie, sdavassum, superficialitât, trascurance, trascuratece
  2. [it. antidoto s.m.] (mieç, sisteme par fâi cuintri a alc di negatîf) une cure cuintri de dalosetât
  3. fig. [it. contravveleno s.m.] (rimiedi par alc di negatîf o displasevul)
    sinonims
    atidot, espedient, rimiedi
    contraris
    cause
  4. [it. cura s.f.] (interessament particolâr) vê cure di une cuistion
    sinonims
    considerazion, curie, interessament, premure
    contraris
    disinterès, indiference, infot, trascurance
  5. [it. cura s.f.] (diligjence, impegn) fâ un lavôr cun cure
    sinonims
    atenzion, curie, dedizion, diligjence, impegn, premure, serietât, studi
    contraris
    distrazion, negligjence, sbaldiment, straviament, trascurance
  6. [it. cura s.f.] (rivuart)
    sinonims
    assistence, atenzion, buinegracie, degnevolece, premure, rispiet, rivuart, scrupul
    (premure, assistence)
    sinonims
    assistence, premure, rispiet, rivuart, scrupul
  7. [it. cura s.f.] (terapie) sielzi la cure juste, la cure des malatiis dai polmons
    sinonims
    medecule, medisine, terapie, tratament
    (rapuart continuatîf di un miedi cuntun malât) jessi in cure di un cardiolic, vê in cure un pazient
    sinonims
    medecule, medisine, terapie, tratament
    (aplicazion des medisinis) finide la cure nol varà plui problemis
    sinonims
    terapie, tratament
  8. fig. [it. cura s.f.] (rimiedi) une buine cure pai paîs in vie di svilup
    sinonims
    difese, medisine, rimiedi
  9. [it. cura s.f.] (ativitât fate di cui che al sta daûr di alc) al à vude la cure dal faliment
    sinonims
    aministrazion, control, curie, direzion, gjestion, tutele, vigjilance
    (aministrazion) la cure dai siei interès
    sinonims
    aministrazion, control, curie, direzion, gjestion, tutele, vigjilance
  10. ecl. [it. cura s.f.] (comunitât di fedêi che e je afidade a un predi)
    sinonims
    cure di animis
  11. [it. elaboratezza s.f.] (il sei elaborât, curât)
    sinonims
    finece
    contraris
    imprecision, semplicitât, trascuratece
  12. fig. [it. farmaco s.m.] (robe che e fâs ben)
  13. [it. medicina s.f.] (ce che al covente par curâ un malstâ fisic)
    sinonims
    rimiedi, terapie
  14. [it. monda s.f.] (mondadure des pomis)
  15. [it. premura s.f.] (cure particolâr che si à par alc o par cdn. che e ven di amôr, rispiet o interès par alc che al sta a cûr)
    sinonims
    afiet, amôr
    contraris
    disinterès, indiference, negligjence, trascurance
  16. [it. premura s.f.] (manifestazion concrete di afiet e di cure)
    sinonims
    afiet, amôr
    contraris
    durece, malcreance, malegracie, maleprudence
  17. [it. premurosità s.f.inv.] (il jessi plen di curis e di atenzions)
    sinonims
    afiet, atenzion, cortesie, zentilece
  18. [it. solerzia s.f.] (atenzion particolâr intal fâ une ativitât, un lavôr e v.i.)
    sinonims
    atenzion, diligjence, eficience, laboriositât, precision, premure, prestece, scrupul
    contraris
    dalosetât, inerzie, malevoie, pegrece, poltronarie, sflacje, tedie, vilece
  19. [it. sollecitudine s.f.] (cure atente)
    sinonims
    premure, prontece, rivuart
  20. [it. sorveglianza s.f.] (il controlâ la condote di une o plui personis) dâ in man la custodie o ancje la cure di un frut ai vons
    sinonims
    control, responsabilitât, vuardie