Sinonimi e Contrari Friulani

dentri adi., av., prep., s.m.

  1. [it. all'interno loc.av.] stâ dentri, par difûr al è aiar e frêt ma dentri a son 25 grâts, cjale par dentri, anìn dentri o ancje viers dentri
  2. [it. dentro av.] (inte part interne) parâ dentri
    sinonims
    dentri vie, par dentri
    contraris
    difûr, fûr, fûr vie
  3. [it. dentro av.] (in cjase, a sotet) jessi stuf di stâ dentri
    sinonims
    a sotet, dentri vie, parenfri, parenfri vie, parentri, parentri vie
    contraris
    difûr, fûr, fûr vie
  4. [it. dentro av.] (inte anime) no capìs se al à alc dentri, tignîsi dut dentri
    contraris
    difûr, fûr, fûr vie
  5. coloc. [it. dentro av.] (in preson) so pari al è dentri di 5 agns incà
    contraris
    difûr, fûr, fûr vie
  6. [it. dentro av.] (par esprimi partecipazion) al è dentri fin tal cuel
    contraris
    fûr, fûr vie
  7. [it. dentro prep.] (cun valôr locatîf) dentri de machine
    contraris
    fûr
  8. [it. dentro s.m.] (dome sing., part interne) il dentri de gjachete, il dentri dal mecanisim
    contraris
    fûr
  9. [it. di dentro loc.s.m.] (la part interne) il dentri o ancje il didentri de cjase
  10. [it. di dentro loc.adi.inv.] (che al è dentri) l'armâr dentri o ancje didentri
  11. [it. dietro le sbarre loc.av.] (sierât in preson)
  12. [it. entro prep.] (temporâl) dentri dal mês
    sinonims
    in, prime di, prin di
    contraris
    daspò, daspò di, di là di, là di là di, oltri
  13. [it. interiore adi.] (di dentri) il zardinut didentri
    sinonims
    interiôr, interni
    contraris
    difûr, esteriôr, esterni, fûr, par fûr
  14. [it. interiormente av.] (derivât di 'interiore' dentri di alc che al separe fûr e dentri)
    sinonims
    interiormentri, internementri
    contraris
    al esterni, difûr, esteriormentri, esternementri, fûr, in maniere esteriôr, in maniere esterne, in mût esteriôr, in mût esterni, par difûr
  15. fig. [it. interiormente av.] (dentri de personalitât o de cussience des personis)
    sinonims
    interiormentri, internementri, intimementri
    contraris
    al esterni, difûr, esteriormentri, esternementri, fûr, in maniere esteriôr, in maniere esterne, in mût esteriôr, in mût esterni, par difûr
  16. [it. internamente av.] (derivât di 'interno', de bande didentri) par dentri la valîs e à une sfodre verde
    sinonims
    dentri vie, didentri
    contraris
    difûr, fûr, fûr vie, par fûr, sul difûr
  17. [it. interno s.m.] (dome sing., ce che al è dentri, la part che e sta dentri) l'interni o ancje il dentri de anime umane, il didentri di un landri
    contraris
    difûr, esterni, fûr
  18. [it. interno s.m.] (complès dai ambients sierâts, des stanziis di un edifici, in oposizion aes sôs parts esternis) il didentri di une vile
    contraris
    esterni
  19. [it. interno s.m.] (stofe o altri materiâl che al è didentri, massime tant che fodre) il capot al à il didentri di sede, il didentri o ancje il dentri de gjachete si distache
  20. [it. introdotto adi.] (che al à cognossincis e relazions intun ciert ambient) al è ben dentri tal mont dal spetacul
    sinonims
    integrât
    contraris
    emargjinât
  21. [it. moralmente av.] (riferît ae cundizion di spirt) tal morâl o ancje dentri al è jù di cuarde
    sinonims
    moralmentri, spiritualmentri
    contraris
    fisichementri, materialmentri, tal fisic
  22. [it. spaccato1 s.m.] (descrizion o rapresentazion di un cualchi ambient o di une realtât) chest al è il dentri di chê famee