Sinonimi e Contrari Friulani

massime av., s.f.

  1. [it. al massimo loc.av.] (inte ipotesi plui estreme) o rivi al plui o ancje massime chi di une ore
  2. [it. in particolare loc.av.] (par marcâ une situazion) al mancjave massime il diretôr
  3. [it. in particolar modo loc.av.] (particolarmentri)
  4. [it. in special modo loc.av.] (specialmentri)
  5. [it. in specie loc.av.] (intun mût particolâr) mi plasin lis tortis, massime cu la creme
  6. [it. massima1 s.f.] (frase curte dite fûr tant che norme di vite)
    sinonims
    sentence, sproc
  7. [it. massima1 s.f.] (principi gjenerâl, regule gjenerâl par fâ o par compuartâsi) la massime o ancje la regule par scrivi un bon articul di gjornâl al è di jessi informâts
    sinonims
    principi, regule
  8. st.mus. [it. massima2 s.f.] (tal sisteme musicâl medievâl, la note che e durave di plui, che e valeve il dopli o il tripli de lungje)
  9. [it. massimamente av.] (derivât di 'massimo', prin di altris robis)
    sinonims
    principalmentri, une vore
  10. [it. particolarmente av.] (derivât di 'particolare', par dî ce che al è principâl a confront di altri) a son massime o ancje in mût principâl lis gnots che lu tormentin
    sinonims
    detaiadementri, minuziosementri, principalmentri, specifichementri
    contraris
    complessivementri, cun gjenericitât, cun somarietât, gjeneralmentri, gjenerichementri, globalmentri, in gjenerâl, in maniere complessive, in maniere gjenerâl, in maniere gjeneriche, in maniere globâl, in maniere secondarie, in maniere somarie, in mût complessîf, in mût gjenerâl, in mût gjeneric, in mût globâl, in mût secondari, in mût somari, par seconde robe, par secont, secondariementri, somariementri, tal complès, te globalitât
  11. [it. più che altro loc.av.] (massime)
  12. med. [it. pressione massima loc.s.f.] (pression dal sanc in corispondence cu lis sistolis dal cûr) e à la pression massime normâl
  13. [it. prevalentemente av.] (derivât di 'prevalente')
    sinonims
    essenzialmentri, fondamentalmentri, gjeneralmentri, in maniere fondamentâl, in maniere gjenerâl, in maniere particolâr, in mût fondamentâl, in mût gjenerâl, in mût particolâr, particolarmentri, preminentmentri, prevalentmentri, primariementri, principalmentri, specialmentri
  14. [it. segnatamente av.] (derivât di 'segnato') lu rivuarde massime lui
  15. [it. singolarmente av.] (par marcâ une evidence)
  16. [it. soprattutto av.] (par dî une prioritât, par dâ la indicazion di ce che al ven prin o al è sore) in chel sport e vâl massime la resistence
    sinonims
    in particolâr, in specialitât, plui di dut, prin di altri, prin di dut, specialmentri
    (par dî che alc al va considerât in particolâr) mi plasin lis pomis, massime i pierçui
    sinonims
    in particolâr, in specialitât, specialmentri
  17. [it. specialmente av.] (derivât di 'speciale') i plâs la bire, massime chê scure
    sinonims
    particolarmentri, principalmentri, soredut
  18. [it. specie av.] (par marcâ un aspiet, un fâ)
    sinonims
    particolarmentri, plui di dut, principalmentri, sore il dut, specialmentri
  19. [it. tanto più loc.av.] (par un motîf in plui)
  20. meteor. [it. temperatura massima loc.s.f.] (temperadure plui alte di chês cjapadis sù intune cierte dade di timp)