Sinonimi e Contrari Friulani

miôr adi., av., s.m.

  1. [it. dappiù adi.inv.] (che al è superiôr par grât o capacitât)
  2. [it. elettivo adi.] (che è al è plui indicât) cjatâ la soluzion eletive o ancje miôr par un ciert probleme
    sinonims
    adat, just, oportun, preferibil
    contraris
    inadat, inadeguât
  3. [it. élite s.f.inv.] (grup di personis che al à une posizion culturâl, economiche o sociâl superiôr) il miôr o ancje la flôr dai inteletuâi de citât
    sinonims
    aristocrazie
  4. [it. meglio av.] (intun mût che al è plui bon) cu la steche la rie e ven miôr, lâ in miôr
    sinonims
    se no
    contraris
    piês
    (plui salût) stâ miôr
    contraris
    piês
    (intune situazion che e apaie di plui) cumò e va miôr
    contraris
    piês
    (in comparazion enfatiche, esclamative) miôr di cussì!, ce di miôr!
    contraris
    piês
    (par corezi une afermazion)
    sinonims
    se no
    contraris
    piês
  5. [it. meglio av.] (denant di un participi passât al forme un comparatîf di maiorance) o jeri furnît miôr par une cjaminade che par une scjalade
    contraris
    piês
    (daûr di un articul definît al forme un superlatîf relatîf) a jerin chei miôr disponûts intal cjamp
    contraris
    piês
  6. [it. meglio adi.inv.] (tant che predicatîf di 'essere', 'sembrare', 'parere' e sim.) al è miôr che tu restis chi, e someave miôr di ce che no sedi
    contraris
    piês
  7. pop. [it. meglio adi.inv.] (daûr di un articul definît al forme il superlatîf relatîf) al è il miôr pitôr dal paîs
    contraris
    piês
    (cence sostantîf) al è il miôr de covade
    contraris
    piês
  8. [it. meglio adi.inv.] (cun valôr neutri, la robe miôr) cussì tu capirâs ce che al è miôr par te
    contraris
    piês
    (cul verp 'essere' sotintindût) e je lade cussì, miôr par nô
    contraris
    piês
    (daûr di 'di' intes espressions partitivis) nuie di miôr di une biele tace di aghe
    contraris
    piês
  9. [it. meglio s.m.inv.] (cun valôr neutri, la part plui buine) il miôr al à ancjemò di capitâ
    sinonims
    flôr
    contraris
    piês
    (ancje s.f.inv.) la miôr e je di no scoltâlu
    contraris
    piês
  10. [it. migliore adi.] (comparatîf di bon) cheste cuince e je miôr di chê là, chescj vistîts a son miôr dai miei
    (cun denant l'articul definît, par esprimi il superlatîf relatîf) la miôr fin che si podès spietâsi
  11. [it. migliore adi.] (plui brâf di chei altris) al è la miôr ale diestre dai ultins dîs agns, il miôr poete di chê corint
    (di animâl, plui brâf, plui adat pal fin che si lu dopre) il miôr gjal dal paîs
  12. [it. migliore adi.] (superiôr par cualitât) comprâ il vueli miôr, cirî i ingredients miôr
  13. [it. migliore adi.] (che al conven di plui) lu comprarìn al presit miôr
  14. [it. migliore adi.] (che al sodisfe plui di chei altris) mi soi cjatât il puest miôr dal cine, e je la machine miôr de buteghe
  15. [it. migliore adi.] (che al va miôr par chê dibisugne) al è il mobil miôr par chê stanzie
  16. [it. migliore adi.] (plui san) in confront di îr al à une ciere miôr
    (plui seren e cuiet) îr al jere rabiôs, vuê al à la muse miôr
  17. [it. migliore s.m. e f.] (cui che al è superiôr par intelet e moralitât) di ducj o sês chei miôr, par me al è il miôr
  18. [it. optimum s.m.inv.] (efiet, risultât miôr che si puedi vê) par une cooperative l'optimum o ancje il miôr che si po al è di sierâ il belanç a pâr
  19. [it. ottimo s.m.] (ce che al è o al ven stimât bon a nivel plui alt, risultât, cundizion, situazion miôr che si pues) te vite al pretint il miôr
    sinonims
    massim
  20. [it. piuttosto av.] (di preference, plui di gust) la mortadele no mi plâs, o ai miôr la scuete
    sinonims
    di preference, prime
  21. [it. piuttosto av.] (par introdusi une oposizion) sintìnsi setemane che e ven o miôr ca di dîs dîs
    sinonims
    anzit, ben, plui prest, prime
  22. [it. preferibilmente av.] (derivât di 'preferibile', daûr di ce che si à miôr) o podìn viodisi doman, miôr prime di cene
    sinonims
    preferibilmentri
  23. [it. super1 s.m.inv.] (il massim) chês scarpis a son pardabon il miôr
  24. [it. superiore adi.] (che al è dotât di une abilitât, valôr e sim., che al è plui eficient) si ten di miôr o ancje di superiôr di chei altris