Sinonimi e Contrari Friulani

panze s.f.

  1. fam. [it. corpo s.m.] (riferît aes vissaris) cence nuie inte panze o ancje a zun, cu la panze plene
    sinonims
    intestin, vintri, vissare
  2. becj. [it. falda s.f.] (tai di cjar tacât dal ombul e de cuesse)
    sinonims
    panzete
  3. [it. pancia s.f.] (vintri, pe part esterne o pai orghins internis) un tatuaç su la panze, mâl di panze
    sinonims
    vintri
  4. [it. pancia s.f.] (vintri gras) al è un pipin, nol à un fîl di panze, se tu mangjis simpri cussì ti cressarà la panze
  5. fig. [it. pancia s.f.] (sodisfazion des dibisugnis dal cuarp) al predicje miserie cu la panze plene, a jerin a panze sclagne o ancje cu la panze vueide
  6. fig. [it. pancia s.f.] (part gruesse di un pignat) la panze dal bocâl
    sinonims
    cûl
  7. fig. [it. pancia s.f.] (part taronde des letaris dal alfabet) la panze dal b
    sinonims
    cercli
  8. fig. [it. pancia s.f.] (part di forme infûr di une superficie) il mûr al fâs la panze
    sinonims
    gombe
    (parêt di un cret che e poche infûr) la panze di une parêt
    sinonims
    gombe
  9. fig. [it. pancia s.f.] (intun avion o intune barcje, puest par meti la marcjanzie) la mine e jere tonade propit li de panze de nâf
  10. [it. pancione s.m.] (panze di une femine che e je indenant inte gravidance)
  11. [it. ventre s.m.] (part taronde di alc) la panze di une bote
  12. metal. [it. ventre s.m.] (part plui largje dal dentri di un for siderurgjic)
  13. aer. [it. ventre s.m.] (superficie sot de ale dal ôr di atac a chel di jessude)
    sinonims
    intradòs
    contraris
    schene
    (part sot de fusoliere)
    sinonims
    intradòs
    contraris
    schene
  14. mar. [it. ventre s.m.] (part sot di un scaf, o ancje stive)
  15. fis. [it. ventre s.m.] (tes ondis stazionariis, pont di massime amplitudin de ossilazion)
    sinonims
    antijunzion
    contraris
    junzion
  16. [it. viscere s.f.pl.] (zone de part anatomiche intestinâl) al à cjapât un colp tes vissaris o ancje te panze
    sinonims
    budiel, butiç, caratel, gradoan, marançon, tambûr, tampin, tripe, trocje
  17. fig. [it. viscere s.f.pl.] (part profonde) lu sint tes vissaris o ancje te panze