Sinonimi e Contrari Friulani

parsot adi., av., prep., s.m.

  1. [it. al di sotto loc.av.] (in posizion inferiôr)
  2. [it. di sottecchi loc.av.] (cjalant cui voi scuasi sierâts, par che altris no si visin o che no capissin lis intenzions)
    (in maniere platade)
  3. [it. di sotterfugio loc.av.] (in maniere platade)
  4. [it. di sotto loc.av.]
    (dopo)
    (loc.adi.inv.)
    (loc.s.m.inv.)
  5. [it. inferiormente av.] (derivât di 'inferiore')
    contraris
    parsore, sore,
  6. [it. infingardamente av.] (in maniere platade e no sincire)
    sinonims
    falsementri, ipocritementri
    contraris
    cun francjece, cun lealtât, cun sinceritât, francjementri, in maniere francje, in maniere leâl, in maniere sincire, in mût franc, in mût leâl, in mût sincîr, lealmentri, sincirementri
  7. [it. sottecchi av.] (cuntun voli in sfese par no fâsi viodi o par no pandi sintiments e intenzions) spiâ parsot
    sinonims
    cu la code dal voli
  8. fig. [it. sotterraneo adi.] (che no si lu viôt parcè che si lu ten platât) un maneç parsot o ancje platât
    sinonims
    ascôs, clandestin
  9. [it. sotto prep.] (par indicâ alc che al è intune posizion plui basse rispiet a alc altri che al è in contat)
    contraris
    sore, sore di, su
    (in riferiment a une robe che e cuvierç une altre)
    contraris
    sore, sore di, su
    (in riferiment a une robe che e passe sore di une altre)
    contraris
    sore, sore di, su
  10. [it. sotto prep.] (te part inferiôr di)
  11. [it. sotto prep.] (te posizion inferiôr a pet di alc che no si è in contat)
  12. [it. sotto prep.] (par indicâ une posizion inferiôr a pet di ce che al è, si môf o al cole di adalt)
    (esposizion a une font di lûs)
  13. [it. sotto prep.] (inte posizion inferiôr di un lûc)
    sinonims
    da pît vie di
    contraris
    di là, sore, sore di, su
    (dongje di un lûc plaçât plui adalt)
    sinonims
    da pît vie di
    contraris
    di là
  14. [it. sotto prep.] (plui bas di un limit, cun riferiment a scjalis graduadis)
    (par dî a Sud di alc)
  15. [it. sotto av.] (inte part basse)
    sinonims
    sote, sot vie
    contraris
    disore, parsore, sore
    (rinfuarcitîf, daûr di un altri averbi di lûc o prep.)
    contraris
    disore, parsore, sore
    (in frasis elitichis, in riferiment a vistît)
    contraris
    disore, parsore, sore
    eufem. (riferît ae zone gjenitâl)
    (plui sot rispiet a là che si è)
    contraris
    disore, parsore, sore
  16. [it. sotto av.] (intune costruzion, al plan inferiôr)
    contraris
    disore, parsore, sore
  17. [it. sotto av.] (te part inferiôr di alc) la scarpe e je slambrade parsot
    contraris
    parsore, sore
  18. [it. sotto av.] (intun test o intun discors, plui indenant)
    sinonims
    daspò
    contraris
    disore, parsore, sore
  19. [it. sotto adi.inv.] (inferiôr, plaçât in posizion plui basse)
    sinonims
    disot, inferiôr
    contraris
    parsore, sore, superiôr
  20. [it. sotto s.m.inv.] (ce che al è plui abàs) il parsot dal taulin al è carulât
    sinonims
    disot
    contraris
    parsore, sore
  21. [it. sotto a loc.prep.] (intune posizion inferiôr rispiet a alc)
  22. [it. subdolamente av.] (derivât di 'subdolo') acusâ parsot o ancje par daûr
    sinonims
    ambiguementri, cun ambiguitât, cun falsetât, doplementri, falsementri, in maniere ambigue, in maniere dople, in maniere false, in mût ambigui, in mût dopli, in mût fals
    contraris
    cun francjece, cun onestât, francjementri, in maniere francje, in maniere oneste, in maniere pulide, in mût franc, in mût onest, in mût pulît, onestementri