Sinonimi e Contrari Friulani

plui adi., av., prep., pron., s.m.

  1. [it. di più loc.av.] (in misure plui grande o plui intense) tu âs di studiâ di plui, chel che al impuarte di plui, mi plâs plui cussì, chê puare femine e da jù ogni dì di plui
  2. [it. eccesso s.m.] (nivel estrem, grât plui alt)
    sinonims
    massim
  3. [it. grosso s.m.] (la part plui numerose) il grues o ancje il plui dal esercit al jere passât
    sinonims
    grum, grup, trop
    sport (grup) il trop o ancje il plui dai coridôrs al è daûr a traviersâ il travuart
    sinonims
    grup, trop
  4. [it. maggiormente av.] (derivât di 'maggiore', in misure o in maniere plui grande, plui fuarte, plui fisse e v.i.) chel che al vûl di plui al è di cjatâ un lavôr fis, la zone cun economie plui svilupade
    sinonims
    massimementri, soredut
    contraris
    di mancul, mancul
  5. [it. oltre av.] (plui, ancjemò) la strade no je asfaltade par plui di un chilometri o ancje par passe un chilometri o ancje par un chilometri e passe
  6. [it. più av.] (di cuantitât o cualitât plui grande; al jentre inte formazion dal comparatîf di maiorance) plui che i pensi e plui che mi imberdei, chel frut plui al mangje e mancul al met dongje, chest libri al è plui interessant di chel altri, chest an o ai spindût plui dal an passât, vuê al è plui cjalt, al è plui blanc che no la cere, al à doi mês plui di me, al lavore plui di nô, ce che al impuarte di plui, une vore di plui, un pôc di plui
    contraris
    mancul
    (in corelazion cun 'che') mi somee plui scjassôs che no biel
    contraris
    mancul
  7. [it. più av.] (daûr di articul definît e denant di un adietîf al forme il superlatîf relatîf) a scuele al è simpri stât il plui brâf di ducj, al è il ristorant plui cjâr de citât
  8. mat. [it. più av.] (al indiche une operazion di adizion)
  9. [it. più av.] (par indicâ un sumâ di alc a cualchi robe) la scjatule e à dentri cuindis penis plui o ancje e doi lapis
  10. [it. più av.] (tes valutazions di scuele) siet plui
  11. [it. più av.] (te misure de temperadure, parsore dal zero) il termometri al segne plui doi
  12. [it. più av.] (in corelazion cun 'meno' par indicâ un staronzament) o sarìn uns dîs, un plui un mancul o ancje plui o mancul o ancje pôc sù pôc jù
  13. [it. più av.] (in frasis neg.) no lu viodè plui, viôt di no fâlu plui, no vuei viodilu mai plui, no lu fasarai mai plui e mai altri
  14. [it. più adi.comp.inv.] (in plui) mi covente plui timp
    contraris
    mancul
  15. [it. più adi.comp.inv.] (cun valôr neutri) plui di cussì no si pues
    contraris
    mancul
  16. [it. più adi.comp.inv.] (plui di un)
    sinonims
    cualchi
    contraris
    mancul
  17. [it. più s.m.inv.] (dome tal sing., la robe plui impuartante, la pluritât di alc) il plui al è fat, tal plui al sta il mancul o ancje tal grant al sta ancje il piçul, la plui part des voltis des voltis
    sinonims
    maiorance, pluritât
  18. [it. più s.m.inv.] (il segn grafic +) meti il plui te sume
  19. [it. piuttosto av.] (cun plui frecuence) di chestis bandis di Istât al plûf plui o ancje plui dispès che no di Invier
    sinonims
    di plui
  20. [it. plafond s.m.inv.] (ce che di plui si pues realizâ) al è rivât al massim o ancje al plui de ricjece
    sinonims
    tet
  21. fig. [it. superiore adi.] (che si sprolungje, che al passe un limit) a scuele al à rivât un risultât superiôr aes o ancje plui alt o ancje plui inlà des previsions
  22. [it. top s.m.inv.] (cundizion dal sei al massim di une cariere, di une profession o di une nomee o di un status sociâl) al è il massim o ancje il plui dai ultins discs
  23. [it. vario adi.indef.] (denant di un sostantîf coletîf o plurâl, un numar di voltis avonde alt) o sin stâts a Rome diviersis voltis o ancje plui voltis
    sinonims
    bentrop, cetant, numerôs, svariât, tant, une vore, un grum, unmont, un mont
    contraris
    pôc, scjars