Sinonimi e Contrari Friulani

salvâ v.

  1. [it. levare le castagne dal fuoco loc.v.] (gjavâ fûr cdn. di cualchi intop)
  2. [it. salvare v.tr.] (puartâ fûr di un pericul, meti a salvament, gjavâ ae muart) salvâ un condanât a muart, salvâ di muart sigure
    sinonims
    curâ, puartâ a salvament, redimi, riscatâ, vuarî
  3. [it. salvare v.tr.] (difindi cdn. di un pericul, vuardâ di un dam, de ruvine, de distruzion e sim.) salvâ un animâl de estinzion, salvâ ce che si pues salvâ
  4. [it. salvare v.tr.] (conservâ la funzionalitât o la integritât di alc) cuvierzi une machine par salvâle dal polvar
    sinonims
    parâ
  5. [it. salvare v.tr.] (preservâ, protezi cdn. di un pericul o di un dam morâl o spirituâl) salvâ dal pecjât di supierbie, salvâ de danazion
    sinonims
    custodî, preservâ, protezi
    (preservâ, custodî un ben morâl, evitant chei compuartaments che i puartaressin dam) cirìn almancul di salvâ l'onôr
    sinonims
    custodî, preservâ, protezi
    (in invocazions e formulis di sconzûr)
  6. sport [it. salvare v.tr.] (di un zuiadôr, soredut di un difensôr, impedî al ultin moment che la scuadre aversarie e segni) al à salvât il risultât al ultin minût
  7. [it. salvare v.tr.] (intal gjerundi, gjavâ fûr di judizi negatîf)
  8. inform. [it. salvare v.tr.] (regjistrâ inte memorie periferiche o su di un supuart magnetic o digjitâl i dâts che a son inte memorie di lavôr, ancje ass.)
    sinonims
    salve
  9. [it. salvare v.tr.] (meti di bande, conservâ)
    sinonims
    conservâ
  10. inform. [it. scannare2 v.tr.] (impropr., inserî inte memorie di un ordenadôr)
  11. [it. serbare v.tr.] (tignî di bande, tignî di cont spec. par doprâ tal moment just) salvâ i bêçs par un invistiment
    sinonims
    meti in bande, sparagnâ, tignî, vuardâ
  12. fig. [it. sottrarre v.tr.] (meti sul sigûr di un dam fisic o morâl)
    sinonims
    sotrai, tirâ vie
    (salvâ di un pericul o liberâ di une situazion pôc plasevule) la polizie e à salvât il delincuent de rabie de int
    sinonims
    sotrai, tirâ vie