Sinonimi e Contrari Friulani

sblancjâ v.

  1. [it. biancare v.tr.] (dâ di blanc)
    sinonims
    dâ di blanc
  2. [it. bianchettare v.tr.] (cancelâ cul blanc) te biele dal compit in classe no podês sblancjâ lis peraulis
  3. [it. candeggiare v.tr.] (massime pai tiessûts, fâ deventâ blanc o plui blanc) un detersîf che al promet di sblancjâ ancje i vistîts plui delicâts cence vuastâju
    contraris
    maglâ, scurî, sporcjâ
  4. [it. illividire v.tr.] (fa pierdi colôr in muse)
    sinonims
    infumâ
  5. [it. imbiancare v.tr.] (fâ deventâ blanc) la nêf e à sblancjât i cjamps
    (colorâ di blanc)
  6. chim. [it. imbianchire v.tr.] (tratâ par fâ deventâ incolôr)
    tess. (fâ deventâ blancs i tiessûts, lis fibris e v.i.)
  7. fig. [it. imparruccare v.tr.] (cuvierzi di nêf)
    sinonims
    cuvierzi, sfodrâ, somerzi, taponâ, tapossâ, vistî
  8. fig. [it. infarinare v.tr.] (fâ vê un colôr blanc)
  9. fig., scherç. [it. nevicare v.intr.] (dai cjavei, vignî blancs) al è za di un pôc che al à tacât a sblancjâ
  10. [it. sbiancare v.tr.] (fâ vignî blanc)
    (fâ deventâ plui blanc cun detersîfs e v.i.) lave une altre volte la cjamese par sblancjâle
  11. [it. sbiancare v.tr.] (sclarî, fâ pierdi colôr)
    sinonims
    sclarî, smamî
  12. [it. sbiancare v.tr.] (par personis, fâ lâ jù di colôr) la pôre lu à sblancjât in muse
  13. [it. scolorire v.tr.] (fâ deventâ palit) la pôre i à sblancjât la muse
    sinonims
    discolorâ, discolorî
    contraris
    fâ ros, incolorî
  14. [it. scolorire v.intr.] (deventâ palit) al è sblancjât di pôre
    contraris
    impiâsi, incolorîsi, piâsi, vignî ros