Sinonimi e Contrari Friulani

scjampâ v.

  1. fig. [it. andarsene v.procompl.] (riferît al timp, fâ la sô corse)
  2. [it. dissolversi v.pronom.intr.] (lâ vie de circolazion, ancje fig.)
    sinonims
    disfumâsi
    contraris
    impenzîsi, intropâsi, penzîsi
  3. [it. evadere v.intr.] (scjampâ di une preson) a son scjampâts cuatri presonîrs
    sinonims
    evadi, fâ ale, fuî
  4. [it. evadere v.intr.] (scjampâ di une situazion là che si sta mâl)
    sinonims
    fâ ale, fuî, saltâ fûr
    contraris
    calâsi dentri, jentrâ dentri
  5. [it. evitare v.tr.] (viodi se mai si pues scjampâ di alc di intrigôs)
    sinonims
    fuî, lassâ di bande, scapolâ, scjinfâ, scjuvî, sghindâ, svuincâ
    contraris
    cirî, frontâ, inclapâ, incuintrâ, intopâsi, tacâ, tignî front
  6. [it. filarsela v.procompl.] (lâ vie di corse) al à tirât fûr une scuse par taiâ la cuarde o ancje scjampâ o ancje mocâse
    contraris
    restâ
  7. fig. [it. fuga s.f.] (il gjavâsi di un oblic) il scjampâ dai siei dovês
  8. [it. fuggire v.intr.] (dislontanâsi svelts di un lûc o di cdn., spec. par sghindâ un pericul o un dam) scjampâ denant dai nemîs, scjampâ di buride, scjampâ dal lûc dal delit
    sinonims
    fuî
  9. [it. fuggire v.intr.] (riparâ di cualchi bande) scjampâ tal forest, scjampâ su lis monts
    sinonims
    fuî, lâ vie, platâsi, scuindisi
  10. [it. fuggire v.intr.] (scjampâ di un lûc di reclusion, evadi) scjampâ di un cjamp di presonie
    sinonims
    evadi, fuî, lâ vie
    (slontanâsi di un lûc limitât) il cjan al è scjampât dal zardin, scjampâ di cjase
    sinonims
    lâ vie
  11. iperb. [it. fuggire v.intr.] (lâ vie di premure, di buride) ti saludi o ai propit di scjampâ
    sinonims
    cori, cori vie, , lâ vie
    (di traspuarts, cori) al viodeve la coriere a scjampâ vie lontane
    sinonims
    cori, cori vie, , lâ vie
  12. fig. [it. fuggire v.intr.] (cori, passâ svelt)
    sinonims
    cori, cori vie, , lâ vie, passâ, passâ vie, svolâ
  13. [it. fuggire v.tr.] (evitâ, sghindâ) scjampâ il servizi militâr, scjampâ la venture, scjampâ i pericui
    sinonims
    disvuincâ, eludi, evitâ, lipâ, scapolâ, scjinfâ, scjinfâsi, scjuvî, sghindâ, svuincâ
  14. [it. fuggire v.intr.] (lâ vie di un lûc che nol plâs o che no si sopuarte plui) scjampâ de metropoli
    sinonims
    disvuincâ, evitâ, scjinfâ, scjinfâsi, scjuvî, svuincâ
  15. fig. [it. nascondersi v.pronom.tr.] (refudâsi di cognossi o di frontâ alc)
  16. [it. prendere la fuga loc.v.] (butâsi in scjampe) al è scjampât cui bêçs
  17. [it. rifuggire1 v.intr.] (jessi cuintri di alc e no volê savêndi)
  18. [it. rifuggire1 v.intr.] (cirî ripâr)
  19. [it. rifuggire1 v.tr.] (lâ vie di un pericul, di alc che nol plâs e v.i.)
    sinonims
    cessâ, fâ ziruc, fuî, lâ indaûr, ritirâsi, zirucâ
  20. [it. rifuggire1 v.tr.] (vê aversion par alc, cirî di stâi lontan)
    sinonims
    detestâ, evitâ, odeâ
  21. [it. scampare v.intr.] (rivâ a no fâsi brincâ di un pericul, di un mâl e v.i.) al è scjampât ae muart
    sinonims
    puartâle fûr, scapolâ, sghindâsi, smuçâ, svuincâ
  22. [it. scampare v.tr.] (rivâ a salvâsi di ce che al è un dam) il lari al à scjampât i carabinîrs
    sinonims
    salvâ, salvâsi, scapolâ, scjuvî, sghindâsi, smuçâ, svuincâ, svuincâsi
  23. fig. [it. scansare v.tr.] (evitâ une situazion, un impegn pericolôs o che no si vûl) scjampâ lis responsabilitâts
    sinonims
    evitâ, fuî, lipâ, scapolâ, scjinfâ, scjuvî
  24. [it. scansare v.tr.] (fâ di dut par no incuintrâ o cjatâ cdn.)
    sinonims
    evitâ, scapolâ
  25. [it. scapolare3 v.intr.] (rivâ a scjampâ vie di une situazion dificile, pericolose o no volude)
    contraris
    cjatâsi, intivâsi, intopâsi
  26. [it. scappare v.intr.] (lassâ di corse un puest, soredut par no patî un dam o no cori un pericul) scjampâ a gjambis puartaitmi, il delincuent al è scjampât dal lûc de rapine
    sinonims
    batise, brusâ il paion, filâ, filâse, filâ vie, fuî, lâ vie, mocâ, mocâle, mocâle vie, mocâse, mocâse vie, niçâse, niçâse vie, sbignâle, sbignâse
    (dislontanâsi di un lûc li che si è sierâts o obleâts a stâ) scjampâ di une preson di sigurece massime, l'ucielut al è rivât a scjampâ de scjaipule
    sinonims
    batise, brusâ il paion, filâ, filâse, filâ vie, fuî, lâ vie, mocâ, mocâle, mocâle vie, mocâse, mocâse vie, niçâse, niçâse vie, sbignâle, sbignâse
  27. [it. scappare v.intr.] (bandonâ la famee) al è stât cjatât il frut che al jere scjampât di cjase
    sinonims
    fuî, lâ vie
  28. fig. [it. scappare v.intr.] (gjavâsi fûr di une situazion negative, punizion o condane) scjampâ di une cundizion di puaretât
    sinonims
    lâ vie, slontanâsi
    (in loc.pragm.)
  29. iperb., scherç. [it. scappare v.intr.] (in loc. neg., sparî)
  30. iperb. [it. scappare v.intr.] (lâ vie di premure) scusait, ma cumò o ai propit di scjampâ
    sinonims
    cori, cori vie, , lâ vie
    contraris
    fermâsi, restâ
    fig. (dal timp, passâ svelt)
    sinonims
    cori, cori vie, , lâ vie
  31. [it. scappare v.intr.] (lâ di premure intun lûc) o ai di scjampâ a cjase a cjoli documents
    sinonims
    cori, filâ, , lâ vie
  32. coloc. [it. scappare v.intr.] (lâ intun puest par pôc timp)
    sinonims
    cori,
  33. iperb. [it. scappare v.intr.] (dislontanâsi di une persone par stufe, fastidi, riviel o pôre) cuant che al tache a contâ lis sôs storiis al fâs scjampâ ducj
  34. [it. scappare v.intr.] (pierdisi dibant) lassâsi scjampâ une biele ocasion, ti consei di no fâti scjampâ chê fantate
    (fâ cence volê) no stâ a fâti scjampâ di man chel cristal, al è scjampât un colp de pistole
    (vignî fûr cence volê)
  35. [it. scappare v.intr.] (vignî fûr, lâ fûr)
  36. [it. scappare v.intr.] (di espression emotive, vignî sù cuntun sburt di no rivâ a stratignîsi)
    coloc. (di stimul fisiologjic)
  37. [it. scappare di bocca loc.v.] (jessi pronunziât cence volê, sore pinsîr)
  38. fig. [it. scostare v.tr.] (lassâ pierdi)
    sinonims
    scjinfâ, scjuvî, slontanâ, svuincâ
    contraris
    svicinâ, tirâsi dongje
  39. [it. sdrucciolare v.intr.] (di alc, soredut se slichiot e gras, scjampâ de prese)
  40. [it. sfilarsi1 v.pronom.intr.] (di alc, scjampâ di intor cence fâsi inacuarzi)
  41. [it. sfollare v.intr.] (lâ vie, ancje par pôc timp, di li che si è a stâ par vie di flagjei naturâi o par fats di vuere) la int e scjampâ lontan des citâts savoltadis dai bombardaments
    sinonims
    evacuâ, scjampâ vie
  42. [it. sfuggire v.intr.] (cori vie di cdn. par no fâsi cjapâ) il lari al è scjampât ai carabinîrs
    sinonims
    divagâ, fuî, lipâ, scapolâ, scjinfâ, scjuvî, sghindâ, smuçâ, svagâ, svuincâ
    contraris
    pandi, sclarî
  43. [it. sfuggire v.intr.] (salvâsi, puartâ fûr la piel di alc) scjampâle de vuere
    sinonims
    fuî, lipâ, puartâle fûr, scapolâsi, scjinfâsi, scjuvîsi, sghindâsi, svuincâ
    contraris
    colâ dentri, colâ intor, fermâsi
  44. [it. sfuggire v.intr.] (colâ jù di man)
    sinonims
    colâ jù, lâ jù
    contraris
    fermâsi, stâ fer, stâ sù, tignîsi
  45. [it. sfuggire v.intr.] (di alc che al jes di bocje cence savê)
    sinonims
    sbrissâ fûr
  46. fig. [it. sfuggire v.intr.] (no fâsi capî)
  47. fig. [it. sfuggire v.intr.] (no jessi notât) mi è scjampât chel pont dal discors
    sinonims
    cori vie, passâ vie, sbrissâ
    (no smicjâ il moment bon par fâ alc)
    sinonims
    cori vie, passâ vie
  48. fig. [it. sfuggire v.intr.] (lâ fûr di cjâf) mi è scjampât il non
  49. [it. sfuggire di mano loc.v.] (rivâ adore a scjampâ e no fâsi cjapâ) scjampâ di man ae justizie
  50. [it. sfuggire di mano loc.v.] (rivâ a vuardâsi de influence di cdn.)
  51. [it. sottrarsi v.pronom.intr.] (evitâ dams, pericui, situazions brutis e sim.)
    contraris
    colâ
  52. [it. trapelare1 v.intr.] (di fat, notizie e v.i., lâ ator e jessi cognossût)
    sinonims
    lâ ator, vierzisi, vignî fûr, vignî sù
  53. [it. uscire di penna loc.v.] (soredut di erôr, jessi scrit par distrazion)
  54. [it. venir detto loc.v.] (dî par câs o cence volê) a i è scjampât che nol rivave plui a sopuartâ chê situazion