Sinonimi e Contrari Friulani

svelt adi., av., s.m.

  1. [it. acuto adi.] (di persone, inteligjente) al è un fantat svelt
    sinonims
    acuart, babio, bolpin, dret, perspicaç, picant, pront, scaltri, sgarzât, sveât
    contraris
    cjadoc, corli, curt di cjavece, çondar, dordul, insemenît, marzoc, orgnan, sem, semplon, starlocj, sturnel, talpon, tont, trus
  2. [it. affrettato adi.] (di alc che al è fat in curt, di corse)
    sinonims
    fogât, rapit, veloç
    contraris
    lent, ralentât
  3. [it. agile adi.] (che si môf svelt, cence imberdeâsi) jessi svelt tal nadâ
    sinonims
    dispuest, elastic, felin, flessuôs, gnervin, lest, slançôs
    contraris
    grubian, imberdeât, impicotît, inderedât, ingredeât, leât, malsacodât, taront
    (di alc, che al pant agjilitât o che al è fat cun agjilitât)
    sinonims
    elastic, felin, gnervin, slançôs
    contraris
    grubian, imberdeât, impicotît, inderedât, ingredeât, leât, malsacodât, taront
  4. [it. agile adi.] (dutil e vîf) une inteligjence svelte
    sinonims
    babio, elastic, ferbint, fin, flessibil, franc, inzegnôs, lest, prest, sclet, sempliç, sveât, vîf, vualîf
    contraris
    bibion, cjadoc, curt di cjavece, curt di inzen, dificil, incrosât, intrigôs, lunc, pesant, taront
    fig. (dite di une composizion)
    sinonims
    franc, sclet, sempliç, vualîf
    contraris
    dificil, incrosât, intrigôs, pesant
  5. [it. astuto adi., s.m.] (dotât di furbetât) une persone svelte o ancje scaltre o ancje drete
    sinonims
    acuart, babio, bolpin, diestri, dreton, fin, furbat, furp, garlat, industriât, moscardin, sutîl, sveât, tamesât
    contraris
    baban, barbezuan, bauc, bocâl, bonat, catùs, cjandit, cocâl, credençon, cudumar, çus, dordei, gnoc, gnognul, ingjenui, inocent, macaron, malmadûr, martuf, mauc, melon, mincjon, mone, pote, sempliç, stupit, tololò, vîs di cuatri
  6. [it. atto2 adi.] (che al è sfrancjât tai moviments)
  7. [it. celere adi.] (che al à une buine velocitât) un traspuart svelt
  8. [it. celere adi.] (che al sucêt in pôc timp)
  9. [it. contante adi.] (di sume di bêçs, fate di monedis e di bêçs di cjarte) bêçs svelts
    sinonims
    contant, licuit
  10. fig. [it. destro adi.] (che al sa fâ cun abilitât) al è svelt di man
    sinonims
    bon, bulo, dret, espert, ladin, pratic, pront, sfrancjât
    contraris
    imberdeât, intrapeât, lunc, malpratic
  11. [it. difilato adi.] (cence pierdi altri timp)
    sinonims
    decîs, filât, rapit, veloç
    contraris
    lent, tart
  12. fig. [it. fluido adi.] (cence problemis, slis, svelt) al fâs lis robis in maniere svelte
    sinonims
    corint, di corse, dispedît, franc, gaiart, naturâl, sclet, slis, snel
    contraris
    blocât, inclaudât, incugnât, leât
  13. [it. frettoloso adi.] (di moviment, fat cence pierdi timp o no sintût) un salût masse svelt o ancje in presse
    sinonims
    a la svelte, di presse, tirât vie
  14. [it. furbo adi.] (che al sa pensâ al so interès, che al sa agjî cun sveltece par gjavâsi fûr dai berdeis, par evitâ situazions brutis o pericolosis) tu sês svelt o ancje furp a fâ cussì, ce svelt che tu sês!
    sinonims
    blave, bolpat, bolpin, capelan, dret, fiube, furbat, garlat, gjat, inzegnôs, lane, mostacjon, sbîr, seguat, sutîl, sveât
    contraris
    aloc, baban, babeo, bambin, banducel, barbezuan, basoâl, bocâl, catùs, cjastron, cocâl, coiar, coion, corli, cuc, cudumar, çus, dordel, dordul, gnoc, gnogno, gnognul, imbecîl, lolo, macaron, mamaluc, mamo, marameo, martuf, marzoc, melon, mincjon, mone, murlac, pandolo, pantalon, pelandron, pote, potife, puar Jop, rochel, salam, saût, sclapât, sclendar, scridelît, sdarnali, sempiot, semplat, smurgnic, starlocj, stramberie, stublau, stupin, sturnel, talpon, tamanel, tambûr, taront, temul, tololò, totoblòs, ufiel, vîs di cuatri, vuavuao, vueu, zaubau
    (che al pant furbetât) chel zovin al à une espression svelte o ancje al è sbîr
    sinonims
    dret, furbat, inzegnôs, sutîl, sveât
    contraris
    aloc, baban, babeo, bambin, banducel, barbezuan, basoâl, bocâl, catùs, cjastron, cocâl, coiar, coion, corli, cuc, cudumar, çus, dordel, dordul, gnoc, gnogno, gnognul, imbecîl, lolo, macaron, mamaluc, mamo, marameo, martuf, marzoc, melon, mincjon, mone, murlac, pandolo, pantalon, pelandron, pote, potife, puar Jop, rochel, salam, saût, sclapât, sclendar, scridelît, sdarnali, sempiot, semplat, smurgnic, starlocj, stramberie, stublau, stupin, sturnel, talpon, tamanel, tambûr, taront, temul, tololò, totoblòs, ufiel, vîs di cuatri, vuavuao, vueu, zaubau
  15. [it. intelligente adi.] (che al à une inteligjence pronte, che al capìs cence sfuarç) chel frut al è svelt
    sinonims
    fin, perspicaç, sutîl, sveât
    contraris
    basoâl, imbambinît, inçussît, indurmidît, marzoc, semplon, stupit, trus
  16. [it. intelligente adi.] (che al mostre tal fâ la sô ativitât preparazion e capacitâts superiôrs ae medie)
    sinonims
    fin, perspicaç, savint, sutîl, sveât
  17. [it. intelligente adi.] (di animâl, che al à une cierte capacitât di capî i mots e lis peraulis dal om, di coordenâ lis sôs azions, di imparâ mûts di puartâsi e sim.) al è un cjan svelt
  18. [it. intelligente adi.] (che par difûr al manifeste la inteligjence che al à dentri) une muse inteligjente o ancje sveade o ancje svelte
    sinonims
    vîf
    contraris
    aloc, baban, babeo, bacalà, barbezuan, basoâl, batecul, biât, bidin, brocul, caçope, carnevâl, catùs, civuit, civuiton, cocâl, coion, corli, cretin, cudumar, cughin, çondar, çus, çuvite, dordel, dordul, gnoc, gnogno, gnotul, imbecîl, inçussît, indurmidît, lodul, lofio, macaron, marzoc, mataran, matassan, mauc, melon, mierli, mone, pagnoc, palandran, pataton, pistum, pote, râf, sacodâl, salam, starlocj, stupidut, stupit, sturnel, totolò, trus
  19. [it. labile adi.] (spec. di un cors di aghe, che al cor)
  20. [it. lesto adi.] (che al fâs lis robis in pôc timp) al è un fantat che al impare svelt
    sinonims
    dret, pront, veloç
    contraris
    cuiet, flematic, lunc, tart
  21. [it. lesto adi.] (che fâs in pôc timp) un lavôr svelt
    contraris
    lunc, planc
    (ancje in funz. av.) mangjâ svelt
    contraris
    lunc, planc
  22. fig. [it. lindo adi.] (espressîf e spontani)
    sinonims
    clâr
    contraris
    disordenât, imberdeât, incrosât, ingredeât, pastiçât
  23. pop. [it. paraculo s.m.] (cui che al è bon di fâ il so interès cence fâsi viodi masse)
    sinonims
    bolpat
  24. [it. perspicace adi.] (di persone, che e à intuizion fine, che al capìs svelt personis e situazions)
    sinonims
    sveât
    contraris
    curt, limitât, stupit
  25. [it. perspicace adi.] (di at, che al mostre intuizion fine e prontece)
    contraris
    indurmidît, stupit
  26. [it. presto4 av.] fâs svelt
    sinonims
    a la preste, a la sclete, bot e sclop, di strade, prest, sclet, tic e tac
  27. [it. presto4 inter.] (par sburtâ a spesseâ, a disbratâsi) svelts! Sierait i barcons
    sinonims
    dai, dai mo, prest, sù po
  28. [it. prontamente av.] (derivât di 'pronto')
    sinonims
    cun prontece, cun rapiditât, cun sveltece, daurman, di buride, di corse, imediadementri, prontementri, rapidementri
    contraris
    a planc, a planchin, cun lentece, cun ritart, in maniere lente, in maniere ritardade, in mût lent, in mût ritardât, in ritart, planc, tart
  29. [it. pronto adi.] (che al mostre une vocazion o une inclinazion a un ciert compuartament)
    sinonims
    al ordin, asiât, butât, facil, in pront, lest, prontât, propens, sclet
    contraris
    malpront, straneôs
  30. [it. pronto adi.] (che al è svelt a ubidî o a judâ)
    sinonims
    al ordin, atent, curient, gaiarin, imburît, in pront, lest, premurôs, prest, pront, prontât, rapit, sclet, sgai, spiritôs, sveât
    (che al sta pôc a cjapâ decisions e a agjî) al è stât svelt a parâ il colp
    sinonims
    al ordin, atent, curient, imburît, in pront, prest, prontât, rapit
  31. [it. pronto adi.] (fat un sveltece) une manovre svelte e à scjampât il piês
    sinonims
    curient, dispedît, imburît, imediât, istantani, lest, momentôs, prest, rapit, sclet, tempestîf
    contraris
    bibion, grivi, intardât, lent, lunc, pegri, sflacjôs, tart
  32. [it. rapido adi.] (di un fat o at che al sucêt e che si davuelç in pôc timp) la discussion e je stade svelte
    sinonims
    bugât, filât, infogât, inviât, pressôs, prest, subitani
    contraris
    cence fin
  33. [it. rapido adi.] (di cdn. che al sta pôc a fâ alc) al è tant svelt intal mangjâ
    sinonims
    bugât, filât, infogât, inviât, pressôs, prest
    contraris
    asiât, bibie, bibion, dondolon, flematic, grêf, grivi, lemit, lent, lunc, pacheôs, pegri, pelant, sflac, sflacjôs, treuli
  34. [it. rapido adi.] (di un test, sintetic) o ai scrite dome cualchi note svelte
    sinonims
    curt, di corse, filât, sclagn, sec, sut
    contraris
    fetôs, lunc
  35. [it. repentino adi.] (che al sucêt intun timp une vore curt)
    sinonims
    brusc, imediât, improvîs
    contraris
    lent, lunc, progressîf, tart
  36. [it. sagace adi.] (di cdn., che al à intuit, inteligjence, perspicacie)
    sinonims
    acuart, diestri, dret, inzegnôs, sutîl, tamesât
  37. [it. sbrigativo adi.] (di cdn. che si compuarte o al agjìs cun decision e sveltece)
    sinonims
    bugât, imbugât, inviât, maleducât, pressôs, salvadi, sec, sut
    contraris
    afabil, creançôs, educât, graciôs, lent, ninin, zentîl
  38. [it. sbrigativo adi.] (riferît a un compuartament o un fâ che al mostre di no volê pierdi timp, rivant ancje a jessi a viaçs maleducât) saludâ a la svelte o ancje cun presse
    sinonims
    maleducât, ruspi, salvadi, sec, sut
  39. [it. sbrigativo adi.] (che si pues distrigâ, fâ di corse) fâ une torte svelte
  40. [it. scaltro adi.] (che al à inteligjence e abilitât par puartâle fûr in ogni situazion)
    sinonims
    bolpin, fin, furp
    contraris
    basoâl, biadin, biât, dordei, dordel, dordul, gnoc, gnogno, gnognul, macaron, malacuart, stupidel, trapul
    (che al fâs viodi inteligjence e sveltece)
    sinonims
    fin, furp
    contraris
    malacuart
  41. [it. scattante adi.] (che al à muscui fuarts e suts, che al à moviments svelts)
    sinonims
    agjil
  42. [it. scattante adi.] (che al mostre energjie e agjilitât)
    sinonims
    dispedît, franc, inviât, spedît, veloç
    (fat di buride) un mot svelt
    sinonims
    franc, inviât, spedît, veloç
  43. [it. scattante adi.] (di machine o moto, che al à une buine riprese)
  44. [it. sciolto adi.] (che si môf une vore ben) jessi svelt intai moviments
    contraris
    gof, malsacodât, marclàs, pacàs, pagnoc, tirât
  45. [it. scorrevole adi.] (che al va indenant cence intops) il trafic al va vie svelt fûr de citât
    sinonims
    corint, veloç
    contraris
    lent
  46. fig. [it. scorrevole adi.] (che si svilupe cun naturalece e fluiditât)
    sinonims
    agjil, discorsîf, leibil, veloç
    contraris
    intorteât
  47. fig. [it. snello adi.] (essenziâl, sostanziâl, elegant) une prose une vore svelte
    sinonims
    elegant, essenziâl, scarm, slançôs, sostanziâl, spiul
    contraris
    cjalcjât, fadiôs, faturôs, grivi, opressîf, penç, pesant, strussiât, stufadiç
  48. fig. [it. snello adi.] (sempliç e plui funzionâl) cul plan urbanistic gnûf a son rivâts a fâ deventâ plui svelte o ancje plui francje la circolazion
    sinonims
    corint, dispedît, funzionâl, inviât, sclet, spedît, sveltît
    contraris
    cjalcjât, grivi, opressîf, penç, pesant
  49. [it. sollecito2 adi.] (che al è diligjent intal fâ il so dovê)
    sinonims
    curient, diligjent, inviât, lavoradôr, prest, volenterôs
    contraris
    dalôs, disvoiât, indolent, lent, pegri, pelandron, sflacjon
  50. [it. sollecito2 adi.] (di un ufici, di un ent e v.i., che al fâs ben e in curt i siei compits) l'ufici protocol al è svelt intal distrigâ lis pratichis
    sinonims
    atent, impegnât, inviât, lavoradôr, premurôs, prest, volenterôs
    contraris
    lunc, tart
  51. [it. spiccio2 adi.] (che al dure pôc, che si distrighe in curt) sperìn che la visite e sedi une robe svelte
    sinonims
    prest, pront
  52. [it. spicciolo adi.] (di bêçs, in monedis piçulis) paiâ cun bêçs minûts o ancje cun monede svelte
  53. [it. spigliato adi.] (di cdn., che al sa cemût fâ, cemût compuartâsi, che nol à sudizion) al è un zovin franc o ancje svelt a fevelâ
    contraris
    imberdeât, ingredeât, intrigât
  54. [it. spigliato adi.] (di un discors, di un scrit e v.i., che al cor ben) une descrizion svelte
    contraris
    imberdeât, ingredeât, intrigât
  55. [it. sveltamente av.] (derivât di 'svelto')
    sinonims
    a la sclete, a la sfilade, besclet, prontementri, rapidementri, spedidementri, sveltementri, velocementri
  56. [it. svelto1 adi.] (che si môf cun sveltece, in pôc timp) al cjamine simpri svelt
    sinonims
    lest, sclet, sfilât
    contraris
    lent, lunc
    (che al fâs cun prontece e sveltece) intal risolvi i problemis di matematiche al è une vore svelt
    sinonims
    lest, sclet
    (ancje cun valôr inter.) svelt, che o sin tart!, svelts, svelts, montait sù prin che al partissi!
  57. [it. svelto1 adi.] (di alc, fat in curt, in poc timp) un pas svelt o ancje legri
    sinonims
    bugât, imburît, inviât, lest, rapit, sburît, sclet, sfilât, spedît
    contraris
    lent, lunc
  58. [it. svelto1 adi.] (sut e slançôs) une figure svelte
    sinonims
    lest, sclagn, sclet, slançôs, sut
    contraris
    pesant
    (di struture architetoniche, che intes liniis e pant snelece)
    sinonims
    lest, sclet
    contraris
    pesant
  59. fig. [it. svelto1 adi.] (che al à prontece di comprension e di azion) ancje se al à la sô biele etât al è ancjemò un om svelt
    sinonims
    franc, lest, sclet
    contraris
    biât, cjadoc, sturnel, tart, tont
    (che no si lasse meti in dificoltât o imbroiâ di chei altris)
    sinonims
    franc, lest, sclet
    contraris
    biât, sturnel
  60. fig. [it. terso adi.] (di discors, scrit e v.i., elegant e che al cor ben)
    sinonims
    slis
    contraris
    dûr, grês, penç, pesant
  61. [it. valido adi.] (in salût e in buine forme fisiche e psichiche) une inteligjence buine o ancje sane o ancje svelte
    sinonims
    fuart, robust, valent
    contraris
    clop, clopadiç, debil, dispossent, flap, flevar, sflac
  62. [it. veloce adi.] (di cdn., che al è in stât di cori di buride, che al dopre pôc timp par davuelzi une azion) svelt tal mangjâ, svelt tant che la saete
    sinonims
    bugât, fogât, imburît, inviât, premurôs, prest, sburît, sclet, sfilât
    contraris
    eterni, flematic, lemit, lent, lunc, pacheôs, sflacjôs
  63. [it. veloce adi.] (di cdn. che al à grande prontece mentâl, che al rive a capî dal moment) svelt tal decidi, svelt tal capî i problemis
    sinonims
    dret, prest, rapit, scaltri, sclet
    contraris
    pegri, tart
  64. [it. veloce adi.] (di alc che si môf in maniere rapide) une corsie pal trafic veloç o ancje svelt
    sinonims
    inviât, sburît, sfilât
  65. [it. veloce adi.] (di alc che si lu fâs in pôc timp) une cjaminade svelte, e je stade une leture svelte o ancje spesseade
    sinonims
    brusc, imburît, imediât, inviât, istantani, premurôs, spedît, spesseât, subitani, veloç
    contraris
    graduâl
  66. [it. veloce av.] (cun grande velocitât, presse) cjacarâ svelt o ancje imburît
    sinonims
    a ruede lavade, a volop, filât, fogât, in premure, inviât, prest, sburît, sclet, sfilât
    contraris
    adasi, a planc, planc
  67. [it. velocemente av.] (in pôc timp)
    sinonims
    di presse, in maniere rapide, in maniere svelte, in maniere veloce, in mût rapit, in mût svelt, in mût veloç, in presse, rapidementri, velocementri
  68. [it. vispo adi.] (plen di vite o di voie di fâ)
    sinonims
    ferbint, gjubiâl, gjubil, morbit, pevarin, sbîr, sbisigul, sgai, sveât, vivarôs
    contraris
    avilît, basot, indurmidît, , jù di suste, lami, lofio, scomât, scuintiât, scunît, sflac
  69. [it. vivace adi.] (di cdn., che al à une inteligjence svelte) un student svelt
    sinonims
    babio, brilant, dismot, ferbint, fin, gaiarin, gjubiâl, gjubil, inzegnôs, morbinôs, morbit, pevarin, picant, ponzint, pront, sbalsamant, sclet, sgai, spiç, spiçât, spiritôs, sponzint, sutîl
    contraris
    bibie, bibion, cjadoc, çoc, çondar, dondolon, lent, lunc, pegri, pelant, sflacjôs, stupit, taront, tart, tont, treuli
  70. [it. vivo adi.] (che al dimostre prontece, capacitât di comprension o di azion imediadis)
    contraris
    smuart