Presentazion

Il corpus furlan al è une base di dâts componude di tescj etichetâts: ven a stâi che a ogni peraule e je leade la informazion di ce leme che e je une forme e di ce che e je tant che part dal discors e morfologjie.

A vuê il corpus al à 486 tescj par un totâl che al rive su lis 500.000 peraulis.

I tescj a son in part leteraris (narative, teatri), in part no leteraris (informazion, divulgazion sientifiche, politiche e v.i.).

Scuasi ducj i tescj a jerin za te coinè, ma in ogni câs ducj a àn vût une revision ortografiche. Cun di plui, par permeti al sisteme informatic di processâ e di gjestî i dâts e je stade fate ancje une uniformazion linguistiche: par esempli se tal origjinâl si cjatave formis tant che “liberamentri”, “oleve”, “e àn”, la uniformazion e à puartât a “libarementri”, “voleve”, “a àn”. Par cui che al sedi interessât a chescj detais di diferenziazion, si racomande di lâ a viodi i origjinâi.

Tal câs di tescj di interès leterari scrits intune varietât diferente de coinè o intune fase de coinè cun diferencis impuartantis a pet di chê di cumò (par esempli tescj di Catarine Percude), il program informatic al trate un test uniformât, ma l’utent al viôt la forme origjinâl, dome cu la conversion te grafie di cumò.

Lis sieltis lessicâls cussientis dai autôrs, par esempli di doprâ peraulis stramudadis o forestis, par dâ un efiet particolâr al test, a son stadis mantignudis.

Consultazion

Ricercje

Midiant la interface l’utent al pues cirî une peraule cu la forme (cualsisedi forme flesse, par esempli van), cul leme (par esempli ) o cu la categorie gramaticâl (par esempli verp) jemplant il cjamp relatîf. corpus_dut Al è ancje pussibil cumbinâ plui criteris di ricercje jemplant plui cjamps. Par esempli leme: barbeCat gramaticâl: sostantîf masculin o leme: barbeCat gramaticâl: sostantîf feminin.

Se al ven selezionât un valôr pal cjamp categorie gramaticâl, a vegnin mostrâts altris criteris di ricercje che a puedin jessi specificâts pe categorie gramaticâl sielte. Par esempli par verp al è pussibil specificâ mût, timp e persone e v.i.:
corpus_cjamps_verp par adietîf invezit gjenar e numar:
cjamps adietîf

In plui de peraule singule, al è pussibil cirî une secuence di peraulis di lungjece cualsisei. Lis peraulis di cirî sucessivis ae prime si zontin clicant sul boton e a puedin jessi gjavadis cun . Par esempli si pues cirî la secuence articul feminin singolâr - adietîf feminin singolâr - sostantîf feminin singolâr: corpus_secuence_peraulis

Tra une peraule e la sucessive al è pussibil specificâ un interval, ven a stâi un numar di peraulis intermediis tra lis peraulis cirudis. I valôrs pal interval a puedin jessi: nissun (default) se si vûl che lis peraulis a vadin daûr daurman, just par specificâ un numar esat di peraulis intermediis, fin a di 0 a un numar massim di peraulis intermediis, cualsisei par 0 o plui peraulis intermediis. La secuence e ven cirude dentri des frasis singulis. Par esempli se si cîr la secuence articul feminin singolâr - sostantîf feminin singolâr specificant pal interval fin a 1corpus_secuence_interval jenfri i risultâts si àn: une cuantitât, la pussibilitât, la nestre realtât, une lungje storie.

Filtris

I tescj pe ricercje a puedin jessi limitâts su la base dal an di publicazion o al autôr, specificant valôrs intai cjamps relatîfs. I doi filtris a puedin ancje jessi cumbinâts: corpus_an_autôr

Intal câs dal filtri temporâl, si pues limitâ la ricercje a tescj:
  • di un ciert an incà, specificant dome che il cjamp ‘Di’
  • fin a un ciert an, specificâ dome che il cjamp ‘A’
  • dentri di un interval, specificant sei il cjamp ‘Di’ sei ‘A’
  • di un an singul, jemplant sei il cjamp ‘Di’ che ‘A’ cul an desiderât.

Intal câs dai autôrs, par doprâ il filtri si cliche su Cambie e inte liste che e ven mostrade si selezione une o plui vôs. corpus_liste_autors

Risultâts

A vegnin tornadis lis frasis che a contegnin la peraule o la secuence di peraulis cirudis. Lis frasis a son dadis dongje par test, che al è ripuartât titul, autôr e altris informazions. corpus_risultats_tescj

Inte frase lis peraulis cirudis a son evidenziadis in nerut: corpus_risultats_frase se si è specificât un o plui intervai, lis peraulis dal interval a son evidenziade in grîs: corpus_risultats_frase2

Une frase e pues sodisfâ plui voltis i criteris di ricercje, in chest câs a saran plui peraulis/secuencis evidenziadis: corpus_risultats_frase3

Se a çampe de frase si cjate il simbul clicantlu al ven mostrât dut il paragraf là che si cjate la frase: corpus_risultats_frase4 corpus_risultats_frase5 che po al pues jessi scuindût clicant sul simbul . Se invezit a çampe si à il simbul la frase e costituìs za dut il paragraf.