Dizionario Italiano Friulano

Il più completo dizionario dall'Italiano al Friulano (oltre 76.000 lemmi), ottenuto dall'integrazione del Grant Dizionari Bilengâl Talian Furlan del CFL2000 con il Dizionari Ortografic Furlan della Serling.

amore s.m.

  1. 1a
    s.m. [FO] (grant afiet par cdn.) amôr, altr.trad. ben
    • amore fraterno, amôr di fradi
    • fare follie per amore, fâ matetâts par amôr
    1b
    s.m. [FO] (sintiment fuart par cdn., massime di chel altri ses che al à par fonde il desideri erotic e l'afiet) amôr, altr.trad. brame, cuete, inamorament, passion, traspuart
    • dichiarazione d'amore, declarazion di amôr
    • amore corrisposto, amôr apaiât
    • amore non corrisposto, amôr malapaiât
    • canzoni d'amore, cjançons di amôr
    (sessualitât, erotisim) amôr, ses, altr.trad. eros, erotisim
    • fisiologia dell'amore, fisiologjie dal amôr
    (intai animâi, l'istint sessuâl e il moment che si manifeste l'istint riprodutîf) amôr, altr.trad. calôr
    • andare in amore, lâ in amôr
    1c
    s.m. [FO] (inte religjon cristiane, grande bontât di Diu) amôr, altr.trad. caritât
    • l'amore infinito di Dio, l'amôr infinît di Diu
    (traspuart dal om par Diu e pal prossim) amôr, altr.trad. caritât
    2
    s.m. [TS] mitol. (cu la iniz. maiusc., inte mitologjie classiche il diu dal amôr) Amôr, Eros
    3
    s.m. [FO] (persone che si vuelii ben) amôr, vite, altr.trad. cocut, cûr, flât, ninin, stele, vissare
    • sei il mio amore, tu sês il gno amôr
    • amore mio, vite mê
    4
    s.m. [FO] (alc di une vore ninin) bombon, bisù, altr.trad. bielece, bilisie, maravee, sflandôr, stele
    • un amore di bambina, un bombon di frute
    • questo vestito è un amore, chest vistît al è un bisù
    5
    s.m. [FO] (rapuart, fat amorôs) amôr, altr.trad. aventure, caravane, moroseç, rapuart, storie
    • ha avuto molti amori, al à vût tancj amôrs
    6
    s.m. [FO] (grande passion, interès marcât) amôr, cûr, altr.trad. brame, disposizion, gole, interès, passion, pendence
    • fare un piacere con amore, fâ un plasê di cûr
    (grande brame) brame, gole, amôr, altr.trad. voie
    • amore per il denaro, gole di bêçs
    7
    s.m. [TS] zûcs (intai tarocs, un dai arcans maiôrs) amôr