Sinonimi e Contrari Friulani

buse s.f.

  1. [it. affossatura s.f.] (il sbassâsi dal teren intune part, formant une depression)
    sinonims
    concje, çondar, foran
  2. [it. alveolo s.m.] (ingjâf piçul)
    sinonims
    bûs
  3. [it. buca s.f.] (spazi vueit te tiere, spec. larc e font) sgjavâ une buse, colmenâ une buse, une buse fonde un metri
    sinonims
    bûs, cunete, fondon, fuesse
    (depression naturâl dal fonts dal mâr) ca no si tocje, e à di jessi une buse
    sinonims
    bûs, cunete, fondon, fuesse
  4. sport [it. buca s.f.] (tal golf, lis busutis tal teren par fâ jentrâ la bale)
  5. zûcs [it. buca s.f.] (in cierts zûcs e tal biliart l'ingjâf dulà che si à di mandâ lis balis) le à mandade te buse
  6. teatr. [it. buca s.f.] (dulà che al sta chel che al sugjerìs)
  7. [it. buca s.f.] (buse des letaris) meti une buste te buse
    sinonims
    busute
  8. [it. buco1 s.m.] (spazi vueit, slambri plui o mancul font) une buse intun cjalçut, la buse dal seglâr
  9. [it. buco1 s.m.] (orifizi dal cuarp)
    sinonims
    orifizi
  10. fig. [it. buco1 s.m.] (lûc platât) cuissà in ce buse che al è finît il telecomant o ancje cuissà dulà che si è imbusât il telecomant, cirî in ogni buse o ancje di ogni bande
    sinonims
    busigatul, cabere, caboite, cabôt, cjaponarie, cove, gjatarie, scrosop, scus, taboghe, taniç, tutubie
    (ambient piçul e magari marocât) chê ostarie e je une buse
    sinonims
    busigatul, cabere, caboite, cabôt, cjaponarie, cove, gjatarie, scrosop, scus, taboghe, taniç, tutubie
  11. [it. buco1 s.m.] (interval di timp libar) o ai une ore di buse o ancje une ore sbuse jenfri lis dôs lezions
    sinonims
    nuie, padin, polse, vueit
  12. fig. [it. buco1 s.m.] (mancjance, vueit) une buse te culture umanistiche, o ai stropât une buse in matematiche
    sinonims
    bûs, difiet, mancjance, vueit
    (mancjance di bêçs) une buse di un milion, stropâ une buse tal belanç
    sinonims
    bûs, difiet, mancjance, vueit
  13. zerg. [it. buco1 s.m.] (punture di droghe) fâsi une buse o ancje sbusâsi
    sinonims
    dose
  14. sport [it. buco1 s.m.] (tal lengaç sportîf, la pidade che no à cjapade la bale)
    (insucès, faliment)
  15. gjorn. [it. buco1 s.m.] (tal lengaç gjornalistic, la no publicazion o la no trasmission di une notizie une vore impuartante)
  16. eletron. [it. buco1 s.m.] (la posizion lassade libare di un eletron te bande di valence di un semicondutôr che si compuarte tant che une cjarie eletriche positive)
  17. [it. cavità s.f.inv.] (part vueide di alc)
  18. fig. [it. covo s.m.] (puest li che si dan dongje personis che a puartin indenant ativitâts no legâls)
    sinonims
    boç, canìs, côf, cove, tanâr, tane
  19. [it. covo s.m.] (puest, edifici, ambient li che a van ciertis categoriis di personis)
    sinonims
    tanâr, tane
  20. [it. falla1 s.f.] (viertidure che si vierç te carene di une barcje o di une nâf e che e fâs jentrâ aghe) i marinârs a cirin di controlâ la buse
    sinonims
    bûs, busoc
  21. [it. falla1 s.f.] (maniere che e fâs calâ o pierdi bêçs) une gjestion economiche che e je dute une buse
    sinonims
    bûs, busoc
  22. [it. feritoia s.f.] (in plui cualitâts di machinis o di dispositîfs, fressure par là che si metin dentri bêçs) il distributôr mi à mangjât ducj i bêçs che o vevi metût dentri pe buse
  23. [it. forame s.m.] (ingjâf, viertidure)
  24. [it. foro1 s.m.] (viertidure piçule e taronde) e je une buse intal mûr
    sinonims
    buchere, buchete, viertidure
  25. [it. foro1 s.m.] (feride di un colp trat cuntune arme di fûc)
    sinonims
    viertidure
  26. tecn. [it. foro1 s.m.] (buse a forme di cilindri, di coni o prisme che intes costruzions mecanichis e permet il colegament rigjit di doi elements o orghins de machine)
  27. anat. [it. foro1 s.m.] (cualsisei buse cui ôrs plui o mancul regolârs limitade di vues o parts molis, che e met in comunicazion doi orghins)
  28. [it. galleria1 s.f.] (piçule buse sgjavade di une besteute par tiere o ancje tal len)
  29. [it. lacuna s.f.] (interuzion, spazi vueit)
    sinonims
    bûs, mancjance, vueit
    fig. (mancjance di alc) al à cualchi buse te preparazion sientifiche
    sinonims
    bûs, mancjance, vueit
  30. [it. nido s.m.] (tane di animâi) une buse di surîs, la buse dal ragn
  31. [it. pertugio s.m.] (buse o fressure, massime piçule, vierte suntune superficie continuade) la buse de clavarie
    sinonims
    buchere, buchete, bûs, crepadure, crevadure, frese
    (spazi piçul) cirî in ogni buse
  32. [it. scavo s.m.] (il puest li che si à sgjavât)
    sinonims
    gjave
    (la buse lassade sgjavant)
    sinonims
    gjave
  33. [it. spia s.f.] (buse par spiâ)
  34. [it. spia s.f.] (buse par spiâ trop vin che al è intune bote o ben se intun for il pan al è cuet)
    sinonims
    buchere, voli
  35. teatr. [it. spia s.f.] (buse tal sipari par viodi la sale dal teatri)
  36. [it. tana s.f.] (ingjâf, çondar plui o mancul profont che al covente di ripâr pes bestiis salvadiis) la buse dal farc
    sinonims
    cove, tanâr, tane
  37. fig. [it. tana s.f.] (abitazion o lûc une vore sporc, piçul e malsan) e tu tu vivis in cheste buse?
    sinonims
    cjôt, cove, tane
  38. fig. [it. tomba s.f.] (muart) lâ te buse, de prime lûs fin te buse
    sinonims
    bree, casse
  39. [it. tomba s.f.] (ambient sierât, strent e scûr)
  40. fig. [it. voragine s.f.] (ce che al cause une grande spese) i conts de sanitât a jerin une buse di no dî