Seleziona dizionario:

Sinonimi e Contrari Friulani

cuietâ v.

  1. [it. acquietare v.tr.] (tornâ a puartâ ae calme) cuietâ doi amîs dopo une barufe
    sinonims
    calmâ, trancuilizâ
    contraris
    agjitâ, scjadenâ, sturbâ
    (placâ un stimul fisic)
    sinonims
    calmâ
  2. [it. assopire v.tr.] (di bisugne, sodisfâle almancul un pôc) cumò al veve bonât o ancje cuietât par un pôc il desideri di viodile
    sinonims
    calmâ
    contraris
    saborâ, stiçâ, stuzigâ, tirâ sù, tiziâ
  3. fig. [it. attutire v.tr.] (fâ che al sei mancul fuart) cuietâ il mâl di schene
    sinonims
    bonâ, calmâ, cidinâ, cuacjâ, distudâ, padinâ, svuarbâ, umiliâ
    contraris
    aumentâ, cressi, esasperâ, ingarbî, intensificâ, invelegnâ, tosseâ, uçâ
  4. [it. calmare v.tr.] (fâ deventâ calm) cuietâ un che al è agjitât
    sinonims
    bonâ, dismolâ, umiliâ
    contraris
    agjitâ, angossâ, aumentâ, ecitâ, esasperâ, incressi, inflamâ, saborâ, scaturî, stiçâ
  5. fig. [it. domare v.tr.] (corezi un caratar) i à metût pôc par cuietâlu
    sinonims
    costumâ, domeâ, morestâ, pleâ
  6. fig. [it. frangere v.tr.] (moderâ la fuarce di un sintiment, la violence di une passion, la fuarce di une brame e sim.)
  7. [it. imbonire v.tr.] (fâ deventâ plui calm)
    contraris
    incancarîsi, ingnervosîsi, intristî
  8. [it. ingannare v.tr.] (cirî di calmâ, di sopuartâ)
  9. [it. mettere bene loc.v.] (cirî di no fâ barufâ)
  10. fig. [it. mitigare v.tr.] (ridusi la fuarce di un sintiment, la violence di une passion, la fuarce di une brame e sim.) cuietâ il fûc di une passion
    sinonims
    dulcî, padinâ
    contraris
    esasperâ, ingarbî, intosseâ, invelegnâ, uçâ
  11. [it. pacare v.tr.] (fâ che e torni la calme) cirî di calmâ o ancje di cuietâ une discussion
    sinonims
    cidinâ, padinâ
    contraris
    agjitâ, ecitâ, remenâ, saborâ, savoltâ, sboreâ, scjaldâ, stiçâ, tiziâ
  12. fig. [it. pacificare v.tr.] (fâ deventâ cuiet) cuietâ une discussion
    sinonims
    calmâ, trancuilizâ
    contraris
    ecitâ, inflamâ, infogâ, saborâ, scjaldâ, sofletâ, stiçâ, stomblâ, sustâ
  13. [it. placare v.tr.] (fâ tornâ cuiet)
    sinonims
    cidinâ, sbassâ, stratignî, umiliâ
    contraris
    agjitâ, ecitâ, incuietâ, inflamâ, ingarbî, sburtâ, scjaldâ, stiçâ
    (moderâ)
    sinonims
    sbassâ, stratignî, umiliâ
    contraris
    ecitâ, inflamâ, ingarbî, sburtâ, stiçâ
  14. [it. quietare v.tr.] (tornâ a fâ stâ calm, cuiet, trancuîl)
    sinonims
    bonâ, calmâ
    contraris
    agjitâ, ecitâ, saborâ, soflâ, sofletâ
  15. [it. quietare v.tr.] (slizerî un patiment, stratignî un sintiment fuart)
    sinonims
    calmâ
    contraris
    provocâ, saborâ, stiçâ
  16. [it. quietare v.tr.] (sodisfâ un bisugn dal cuarp)
    sinonims
    calmâ, cidinâ, contentâ, sodisfâ, umiliâ
    (contentâ, sodisfâ)
    sinonims
    contentâ, sodisfâ
  17. [it. quietare v.tr.] (fâ stâ cuiet)
    sinonims
    calmâ, cidinâ, trancuilizâ
    contraris
    agjitâ, ecitâ, saborâ, soflâ, sofletâ
  18. [it. rabbonire v.tr.] (fâ tornâ cuiet e resonevul)
    sinonims
    dumiesteâ, morestâ, mugnestrâ, pacificâ, padinâ
  19. [it. rallentare v.tr.] (fâ deventâ plui lent)
    sinonims
    ralentâ, ritardâ, sbassâ, scurtâ, slungjâ
    contraris
    slungjâ, sveltî
  20. [it. rappacificare v.tr.] (dâ calme)
    sinonims
    cidinâ, padinâ
    contraris
    inasprî, invelegnâ, provocâ
  21. fig. [it. rimarginare v.tr.] (fâ tornâ a puest tant che prin)
    sinonims
    calmâ
  22. [it. sbizzarrire v.tr.] (fâ passâ la matetât, domâ il spirt di ribelion o la agressivitât)
  23. fig. [it. sedare v.tr.] (frenâ un sintiment, tignîlu sot control, stratignîlu)
    sinonims
    umiliâ
    contraris
    ecitâ, saborâ, stiçâ, tiziâ
  24. fig. [it. smorzare v.tr.] (fâ che si cuieti)
    sinonims
    calmâ, cuacjâ, distudâ, frenâ, gjavâ, moderâ, morestâ, sfredâ, temperâ, umiliâ
    contraris
    aumentâ, cressi, dismovi, ecitâ, intensificâ, intiziâ, rinfuarcî, saborâ, stiçâ, uçâ
    (tignî sot control une passion, un sintiment e simii) cuietâ la rabie
    sinonims
    cuacjâ, frenâ, moderâ, morestâ, sfredâ, temperâ, umiliâ
    contraris
    cressi, dismovi, ecitâ, intensificâ, intiziâ, rinfuarcî, saborâ, stiçâ
  25. fig. [it. sopire v.tr.] (bonâ un stât di ansietât, di incuietudin, un sintiment di ire e vie indenant, calmâ une passion)
    sinonims
    bonâ, calmâ, consolâ, cuacjâ, morestâ, slizerî, solevâ, svuarbâ, temperâ, umiliâ
    contraris
    cjalcjâ, dismovi, disveâ, impenzî, incressi, infissî, intensificâ, saborâ, spiçâ
  26. fig. [it. svelenire v.tr.] (liberâ cdn. de asse fasintlu deventâ mancul velegnôs)
    contraris
    cjalcjâ, esasperâ, infuartî, intosseâ, invelegnâ, tosseâ
    (fâ deventâ cuiet)
    contraris
    cjalcjâ, infuartî, invelegnâ
  27. [it. tarpare le ali loc.v.] (taiâ entusiasim e voie di fâ a cdn.)
    fig. (limitâ cdn. tes sôs capacitâts)
  28. [it. tranquillizzare v.tr.] (gjavâ cun peraulis e mots lis preocupazions o la ansie di cdn.)
    sinonims
    confuartâ, dâ cûr, fâ cûr, padinâ, sigurâ
    (slizerî di pinsîrs, preocupazions) il miedi al à cuietât i parincj dal malât
    sinonims
    confuartâ, dâ cûr, fâ cûr, padinâ, sigurâ