Sinonimi e Contrari Friulani

dismovi v.

  1. [it. destare v.tr.] (fâ che cui che al duar si svei)
    sinonims
    dessedâ, discjantâ, disdurmidî, dissumiâ, disveâ, scjalterî, sveâ, sveuçâ
    contraris
    indurmidî, inmatî
  2. fig. [it. destare v.tr.] (scjassâ, pocâ, stuzigâ)
    sinonims
    comovi, cuziâ, dessedâ, discjantâ, disdurmidî, ecitâ, indulinciâ, ingropâ, ingusî, movi, pocâ, scjaldâ, scjassâ, scossâ, stiçâ, stomblâ, stuzigâ, uçâ
    contraris
    disfredâ, inçompedî, indurmidî, inmatî, inmatunî, intormentî
  3. [it. destare v.tr.] (tiziâ, fâ nassi, produsi)
    sinonims
    causionâ, discjadenâ, disveâ, ecitâ, fâ nassi, fa sù, fâ sù, produsi, promovi, provocâ, scjaldâ, tiziâ
    (produsi, causionâ)
    sinonims
    causionâ, discjadenâ, disveâ, fa sù, produsi, provocâ
  4. [it. eccitare v.tr.] (fâ nassi)
    sinonims
    causâ, ecitâ, intiziâ, jevâ, montâ, movi, saborâ, tirâ sù, tiziâ
    contraris
    cuietâ, fermâ, scjafoiâ, tignî, tratignî
  5. fig. [it. galvanizzare v.tr.] (stimolâ cdn. dantji entusiasim)
    sinonims
    gasâ, saborâ, sofletâ, tirâ sù, uçâ
    contraris
    bonâ, butâ jù, calmâ, cuietâ, demoralizâ, deprimi, disfredâ, frenâ, scoragjâ, sfredâ, stratignî
  6. fig. [it. instillare v.tr.] (infondi a planc inte anime di cdn. un sintiment, un precet morâl e v.i.)
    sinonims
    disveâ, infondi, ispirâ, provocâ, trasmeti
    contraris
    dislidrisâ, disvinidrî, estirpâ, mondâ
  7. [it. ridestare v.tr.] (sveâ une altre volte)
    contraris
    tornâ a indurmidî
  8. fig. [it. ridestare v.tr.] (tornâ a fâ nassi) dismovi la fede
    sinonims
    saborâ, vivificâ
    contraris
    distudâ, secjâ, smavî
  9. [it. riscuotere v.tr.] (fâ passâ dal sium ae vegle)
  10. fig. [it. riscuotere v.tr.] (pocâ fûr di un stât di apatie)
    sinonims
    scjassâ
  11. [it. risvegliare v.tr.] (dismovi de sium)
  12. fig. [it. risvegliare v.tr.] (movi di une cundizion di inerzie, di dalosetât, di sflacje)
    sinonims
    niçâ, saborâ, stiçâ
  13. fig. [it. risvegliare v.tr.] (fâ nassi ancjemò sintiments, desideris, pinsîrs)
    sinonims
    resurî, saborâ, stiçâ, stimolâ
    (fâ vignî sù une bisugne fisiche)
    sinonims
    saborâ, stiçâ, stimolâ
  14. fig. [it. rivangare v.tr.] (tirâ fûr cuistions o episodis passâts che al sarès miôr dismenteâ) dismovi rancûrs vieris, no stin a dismovi il passât!
    sinonims
    furigâ, saborâ, tirâ fûr
  15. [it. sollecitare v.tr.] (tirâ la atenzion) dismovi l'interès dai scoltadôrs
    sinonims
    stiçâ, stimolâ
  16. [it. spigrire v.tr.] (gjavâ de malevoie, fâ deventâ mancul pegri)
  17. fig. [it. stuzzicare v.tr.] (fâ che a tornin a manifestâsi un sintî, une bisugne e v.i.) dismovi la fam o ancje sveâ il dint
    sinonims
    cuziâ, disveâ, stuzigâ, uçâ
  18. [it. svegliare v.tr.] (fâ che cdn. nol duarmi plui)
    sinonims
    dessedâ, disdurmidî, dissumiâ
    contraris
    indurmidî, inmatî
  19. fig. [it. svegliare v.tr.] (fâ passâ la pegrece) bisugne dismovilu un pôc, se no si lasse lâ
    sinonims
    dâ la mote, discjantâ, disdurmidî, disveâ, pocâ, scjalterî, scjassâ, smaliziâ, smovi, spacâ, spontonâ, stiçâ, uçâ
    contraris
    imbambinî, indurmidî, inmatî, instupidî, rimbambî, rimbambinî