Sinonimi e Contrari Friulani

displasê s.m., v.

  1. [it. addolorare v.tr.] (produsi avilizion, meti te maluserie) la brute gnove nus da displasê
    sinonims
    acupâ, desolâ, ingosâ, ingropâ, inmarumî, lambicâ, magonâ, mareâ, sidiâ, travaiâ
    contraris
    consolâ, dâ solêf, legrâ, ricreâ
  2. [it. deplorazione s.f.] (sintiment di dolôr par alc di passât)
  3. [it. desolare v.tr.] (dâ un grant dolôr, un grant displasê)
    sinonims
    aflizi, avilî, cruziâ, dolentrâ
    contraris
    confuartâ, consolâ, fâ cûr, fâ fuarce, solevâ, tirâ sù
  4. [it. dispiacere1 v.intr.] (no plasê, jessi disgrât)
    sinonims
    disgustâ, secjâ, stufâ, urtâ
    contraris
    incuintrâ, , lâ a plomp, lâ a scuare, lâ ben, lâ di cane, lâ di gale, plasê, pocâ, smecâ
    (in frasis neg. par mostrâ agradiment)
    sinonims
    disgustâ, secjâ, stufâ, urtâ
    contraris
    , plasê, pocâ, smecâ
  5. [it. dispiacere1 v.intr.] (jessi cause di displasê)
    sinonims
    brusâ, dulî, pesâ, rincressi
    (cuntun ûs impersonâl, specialmentri cun proposizions subietivis)
    sinonims
    pesâ, rincressi
    (tal domandâ scuse)
    sinonims
    brusâ, dulî, pesâ
    (in frasis di cortesie)
    sinonims
    brusâ, dulî, pesâ, rincressi
  6. [it. dispiacere2 s.m.] (sintiment di dolôr, delusion) ducj a àn vût displasê pe brute gnove
    sinonims
    aflizion, amarece, aviliment, avilizion, cruzi, dulie, gramece, lancûr, magon, maluserie, marum, pene, smare, torment
    contraris
    contentece, gjonde, gust, ligrie, plasê
  7. [it. dispiacere2 s.m.] (fat o situazion che a causionin dolôr) il so compuartament al è un displasê pe mame
  8. [it. dolere v.tr.] (fâ restâ mâl, fâ displasê)
  9. fig. [it. pena s.f.] (patiment, soference fisiche o morâl)
    sinonims
    aflizion, dûl, dulie, duliment, induliment, ingôs, lambic, torment
  10. [it. rammarico s.m.] (sintiment di amarece) al à lassât il puest di vore di prime cence displasê
    sinonims
    dispiet, marum, rimuars
  11. [it. rammarico s.m.] (sintiment di malstâ par alc di passât)
    sinonims
    marum, pintiment
  12. [it. rimpianto s.m.] (sintiment dolorôs pe pierdite di alc o cdn.) visâsi cun displasê
    sinonims
    cruzie, malincûr, nostalgjie, rimuars
  13. [it. rimpianto s.m.] (cruzie par alc che no si à fat) o ai pierdude chê ocasion ma no ai nissun displasê
    sinonims
    cruzie, malincûr, rimuars
  14. [it. rincrescere v.tr.] (fâ displasê)
    sinonims
    brusâ
  15. [it. spiacere1 v.intr.] (jessi reson di displasê)
    sinonims
    rincressi
    (in espressions di cortesie, par domandâ un permès, par scusâ un dinei)
    sinonims
    rincressi
  16. [it. spiacere1 v.intr.] (causâ contrarietât)
    sinonims
    aviersâ, contrariâ, contrastâ
  17. [it. spiacevolezza s.f.] (il jessi displasevul, ce che nol è gradît) al à fat un displasê imperdonabil
    contraris
    gradiment, plasê
  18. [it. tristezza s.f.] (spec. tal pl., vicende o cjosse dolorose, displasevule) al à vût plui gjondis che displasês
    sinonims
    disgracie, dolôr, dûl, lancûr, maluserie, martueri, marum, passion, patiment, scuniment, soference
    contraris
    consolazion, felicitât, gaudie, gjonde, glorie, gust, legrecûr, ligrie, plasê