Sinonimi e Contrari Friulani

in maniere ambigue loc.

  1. [it. contortamente av.] (derivât di 'contorto')
    sinonims
    ambiguementri, complicadementri, contraditoriementri, cun confusion, cun oscuritât, in maniere confusionade, in mût confusionât, machinosementri
    contraris
    clarementri, cun clarece, cun linearitât, cun semplicitât, in maniere clare, in maniere lineâr, in maniere semplice, in maniere vualive, in mût clâr, in mût lineâr, in mût sempliç, in mût vualîf, linearmentri, razionalmentri, semplicementri
  2. fig. [it. doppiamente av.] (in maniere false e dople)
    sinonims
    ambiguementri, falsementri, ipocritementri, slealmentri
    contraris
    a clâr, a franc, a viert, aviertementri, cjandidementri, clarementri, cun clarece, cun francjece, cun scletece, cun sinceritât, diretementri, francjementri, in maniere cjandide, in maniere clare, in maniere direte, in maniere francje, in maniere sclete, in maniere sincire, in maniere vierte, in mût cjandit, in mût clâr, in mût diret, in mût franc, in mût sclet, in mût sincîr, in mût viert, sincirementri
  3. [it. elusivamente av.] (derivât di 'elusivo')
    sinonims
    ambiguementri, elusivementri, evasivementri
    contraris
    clarementri, cun precision, in maniere clare, in maniere precise, in mût clâr, in mût precîs, precisementri
  4. [it. equivocamente av.] (derivât di 'equivoco')
    sinonims
    ambiguementri, ecuivochementri
    contraris
    inecuivocabilmentri, in maniere inecuivocabile, in mût inecuivocabil
  5. [it. infidamente av.] (derivât di 'infido')
    sinonims
    cun ambiguitât, cun falsetât, cun perfidie, cun slealtât, falsementri, in maniere perfide, in maniere sleâl, in mût perfit, in mût sleâl, slealmentri
    contraris
    a franc, cun francjece, cun lealtât, cun onestât, cun scletece, franc, in maniere francje, in maniere leâl, in maniere oneste, in maniere sclete, in mût franc, in mût leâl, in mût onest, in mût sclet, lealmentri, net, sclet
  6. [it. ipocritamente av.] (derivât di 'ipocrita', fasint crodi une robe diferente di chê che e je o che si pense)
    sinonims
    ambiguementri, falsementri, ipocritementri, slealmentri
    contraris
    a franc, a sclet, a viert, cun francjece, cun scletece, cun sinceritât, cun spontaneitât, francjementri, in maniere francje, in maniere sclete, in maniere sincire, in maniere spontanie, in maniere vierte, in mût franc, in mût sclet, in mût sincîr, in mût spontani, in mût viert, scletementri, sincirementri, spontaniementri
  7. [it. loscamente av.] (derivât di 'losco')
    sinonims
    ambiguementri, cun scoretece, cun slealtât, disonestementri, in maniere scorete, in maniere sleâl, in mût scoret, in mût sleâl, scoretementri, slealmentri
    contraris
    clarementri, cun clarece, cun dreture, cun onestât, cun pulizie, cun scletece, in maniere clare, in maniere drete, in maniere oneste, in maniere pulide, in maniere sclete, in mût clâr, in mût dret, in mût onest, in mût pulît, in mût sclet, onestementri, scletementri
  8. [it. sfuggentemente av.] (derivât di 'sfuggente')
    sinonims
    ambiguementri, elusivementri, evasivementri
  9. [it. sibillinamente av.] (derivât di 'sibillino')
    sinonims
    ambiguementri, ecuivochementri, enigmatichementri, ermetichementri, evidentmentri, incomprensibilmentri, misteriosementri
    contraris
    clarementri, cun clarece, cun francjece, esplicitementri, espressementri, francjementri, in maniere clare, in maniere esplicite, in maniere espresse, in maniere francje, in maniere vierte, in mût clâr, in mût esplicit, in mût esprès, in mût franc, in mût viert
  10. fig. [it. tortuosamente av.] (in maniere che no si capìs ben)
    sinonims
    ambiguementri, tortuosementri
    contraris
    clarementri, cun clarece, cun lealtât, cun linearitât, cun semplicitât, in maniere clare, in maniere leâl, in maniere lineâr, in maniere semplice, in maniere vierte, in mût clâr, in mût leâl, in mût lineâr, in mût sempliç, in mût viert, lealmentri, linearmentri, semplicementri