Sinonimi e Contrari Friulani

minôr adi., s.m.

  1. [it. minore adi.] (plui piçul par dimension, volum e v.i.)
  2. [it. minore adi.] (daûr di un art.def. al à il valôr di sup.) il sfuarç plui piçul o ancje minôr
  3. [it. minore adi.] (che al à mancul rilevance) al è l'intop mancul o ancje minôr
    sinonims
    plui piçul
  4. [it. minore adi.] (che al à mancul fuarce, impuartance) lis scuadris di balon minôrs
    sinonims
    piçul, plui piçul
    (opare che e à mancul impuartance denant di dutis chês altris dal autôr) une opare minôr dal Pordenon
  5. [it. minore adi.] (mancul famôs) i poetis minôrs dal Sietcent
  6. mat. [it. minore adi.] (intune sucession ordenade, element che al ven prime di un altri) p al è minôr di q
  7. mus. [it. minore adi.] (di interval, che rispiet al maiôr al à un semiton di mancul) un interval minôr
    (di un acuardi perfet, che al è formât di une tierce minôr e di une tierce maiôr) un acuardi in do minôr
    (di une scjale, che e à il tierç grât in minôr rispiet al grât fondamentâl) la scjale di re minôr
    (di mût, che si fonde su di une scjale minôr) un toc in mût minôr
  8. [it. minore adi., s.m. e f.] (di etât plui basse dal limit par jessi maiôrs) une leç che e difint i minôrs dal fum
    sinonims
    minôr di etât
  9. [it. minore adi., s.m.] (frari capucin) un convent dai fraris minôrs
  10. mat. [it. minore s.m.] (non dal simbul '<' che al segne la relazion di minoritât)
  11. [it. minorenne adi., s.m. e f.] (che, cui che nol è te etât maiôr e che duncje nol è intal stât legâl di fâ ats juridics e al è sot de autoritât dai gjenitôrs o di un tutôr) i minôrs a àn di puartâ il permès scrit dai gjenitôrs
    sinonims
    minôr di etât, pupil
    contraris
    maiôr, maiôr di etât