Sinonimi e Contrari Friulani

morestâ v.

  1. fig. [it. addolcire v.tr.] (fâ mancul dûr) la cure i à morestât i patiments
    sinonims
    cidinâ, cuietâ, dulcificâ, indolcî, moderâ, umiliâ
    contraris
    barbarizâ, inasprî, ingarbî, ingrispâ, intosseâ, invelegnâ, sfisiâ
  2. fig. [it. addolcire v.tr.] (fâ che al sei mancul dûr o agressîf) daspò di une brute esperience al à morestât il so caratar
    sinonims
    bonâ, cuietâ, dismolâ, indolcî
    contraris
    inasprî, indurî, ingarbî, intosseâ, mareâ
  3. fig. [it. alleggerire v.tr.] (fâ mancul grivi) lis medisinis a àn morestât il dolôr
    sinonims
    cidinâ, dismolâ, rilassâ, slizerî, umiliâ
    contraris
    barbarizâ, cjalcjâ, cjariâ, ingarbî, ingriviâ, intosseâ, rionzi, saborâ, stiçâ
  4. [it. attenuare v.tr.] (fâ deventâ alc mancul fuart, mancul pronunziât) al va morestât il contrast jenfri lis figuris
    sinonims
    calmâ, cidinâ, cuietâ, dismolâ, distindi, flapî, indolcî, morbidî, padinâ, scarmî, slizerî, smavî, umiliâ
    contraris
    aumentâ, cjariâ, dopleâ, incressi, ingarbî, saborâ, stiçâ, tiziâ
    fig. (fâ deventâ mancul dolorôs)
    sinonims
    calmâ, cidinâ, cuietâ, dismolâ, distindi, indolcî, padinâ, slizerî, umiliâ
    contraris
    aumentâ, cjariâ, dopleâ, incressi, ingarbî, saborâ, stiçâ, tiziâ
  5. [it. attutire v.tr.] (di sunsûr o di sun, fâ che si sinti di mancul) morestâ i rumôrs che a vegnin de strade
    sinonims
    ovatâ, sbassâ, umiliâ
    contraris
    alçâ, amplificâ, rinfuarcî
  6. fig. [it. attutire v.tr.] (fâ che al sei mancul fuart) morestâ une barufe
    sinonims
    bonâ, calmâ, cidinâ, cuacjâ, distudâ, padinâ, svuarbâ, umiliâ
    contraris
    aumentâ, cressi, esasperâ, ingarbî, intensificâ, invelegnâ, tosseâ, uçâ
  7. fig. [it. comprimere v.tr.] (tignî frenât un sintiment, une passion, un impuls)
    sinonims
    contignî, frenâ, reprimi
    contraris
    sbrocâ
  8. fig. [it. frangere v.tr.] (moderâ la fuarce di un sintiment, la violence di une passion, la fuarce di une brame e sim.)
  9. [it. frenare v.tr.] (sbassâ la velocitât spec. di une machine o di un altri traspuart o diminuî in progression la velocitât fin a blocâ il moviment)
    sinonims
    contignî, slaifâ
    contraris
    acelerâ, slungjâ, sveltî
  10. fig. [it. intiepidire v.tr.] (fâ deventâ mancul fuart)
    sinonims
    clipâ, discrudulî, inclipâ, inclipî, moderâ, sclipâ, sclipî, scrudî, temperâ, tividî
  11. [it. lenire v.tr.] (fâ che si puedi sopuartâ di plui une fadie o un dolôr) morestâ un sfuarç
    sinonims
    indolcî, moderâ, placâ, slizerî, svuarbâ
    contraris
    cjalcjâ, fracâ, rionzi
  12. [it. mitigare v.tr.] (fâ deventâ plui lizêr un dolôr, un patiment fisic, un sfuarç, une situazion gnervose e sim.) morestâ ancje sbassâ cui cerots il dolôr di schene
    sinonims
    bonâ, calmâ, cuietâ, slizerî, umiliâ
  13. fig. [it. mitigare v.tr.] (ridusi la fuarce di un sintiment, la violence di une passion, la fuarce di une brame e sim.)
    sinonims
    dulcî, padinâ
    contraris
    esasperâ, ingarbî, intosseâ, invelegnâ, uçâ
  14. fig. [it. mitigare v.tr.] (taiâ lis consecuencis di une situazion grivie, i dams di une circostance contrarie) morestâ i efiets de crisi finanziarie
    sinonims
    bonâ, cuietâ, limitâ, staronzâ
  15. fig. [it. mitigare v.tr.] (fâ deventâ mancul rigorose o severe une opinion, une afermazion e sim.) morestâ lis afermazion cuintri dai aversaris
    sinonims
    limitâ, staronzâ
  16. [it. mitigare v.tr.] (slizerî la durece di une afermazion, di un tiermin, di une idee, di un pinsîr e sim. cuntun artifici retoric)
    sinonims
    slizerî, staronzâ
  17. fig. [it. mollificare v.tr.] (cuietâ, indolcî) lis sôs peraulis a vevin il podê di morestâ ancje i spirts plui ledrôs
    sinonims
    bonâ, dolcî, indolcî, padinâ
  18. fig. [it. ovattare v.tr.] (fâ mancul fuart un sun)
    sinonims
    smocjâ, umiliâ
  19. [it. rallentare v.tr.] (fâ deventâ plui lent) morestâ il pas dal grup
    sinonims
    ralentâ, ritardâ, sbassâ, scurtâ, slungjâ
    contraris
    slungjâ, sveltî
  20. fig. [it. rammorbidire v.tr.] (cuietâ, fâ deventâ plui ecuilibrât, plui agjevolât) morestâ i rapuarts conflituâi
    sinonims
    discrudulî, dismolâ, dolcî, indolcî, intenerî, smolâ, temperâ, umiliâ
    contraris
    inasprî, indurî, ingarbî
    (indusi a un ategjament favorevul, fa deventâ plui disponibil) morestâ cu la cortesie lis personis plui straneosis
    sinonims
    discrudulî, dismolâ, dolcî, indolcî, intenerî, smolâ, temperâ, umiliâ
    contraris
    inasprî, indurî, ingarbî
  21. fig. [it. rilassare v.tr.] (fâ mancul fuarte la ubidience di une dissipline o di une leç) in direzion a àn morestât lis regulis
    contraris
    indurî, tindi
  22. fig. [it. sfumare v.tr.] (fâ mancul fuart, mancul ruspi, moderâ) morestâ une declarazion
    sinonims
    moderâ, staronzâ
  23. [it. smorzare v.tr.] (fâ che alc al sedi mancul intens, mancul fuart) morestâ il fûc intal cjamin
    sinonims
    diminuî, ridusi, sbassâ, sfumâ, studâ
    contraris
    alçâ, aumentâ, cjariâ, esaltâ, impenzî, infissî, intensificâ, stiçâ, tirâ sù
    (fâ che un sun si sinti di mancul)
    sinonims
    diminuî, ridusi
    contraris
    alçâ, aumentâ, intensificâ
    (fâ che un savôr al sedi plui lizêr)
    contraris
    cjariâ, esaltâ, tirâ sù
  24. fig. [it. smorzare v.tr.] (gjavâ fuarce e incisivitât)
    contraris
    agravâ, ingrandî, inzigantî, sglonfâ
  25. fig. [it. smussare v.tr.] (fâ mancul garp, mancul agressîf, mancul pericolôs)
    sinonims
    umiliâ
    contraris
    inasprî, incrudî, ingarbî, invelegnâ, saborâ, spiçâ, stiçâ, uçâ, velegnâ
  26. fig. [it. stemperare v.tr.] (sbassâ la fuarce, la eficacitât di alc) morestâ une polemiche
    sinonims
    sbassâ
    contraris
    impiâ, piâ, saborâ, scjaldâ
  27. [it. temperare v.tr.] (fâ jessi mancul dûr, mancul garp)
    sinonims
    clipî, staronzâ, umiliâ
    contraris
    esasperâ, saborâ, spiçâ, uçâ
  28. [it. temperare v.tr.] (tignî frenât, controlât) morestâ la rabie
    contraris
    discjadenâ, sbrocâ