Seleziona dizionario:

Sinonimi e Contrari Friulani

plasê s.m., v.

  1. [it. aggradare v.intr.] (jessi preseât)
    sinonims
    confâ, pocâ, smecâ
    contraris
    displasê
  2. [it. amare v.tr.] (bramâ)
    sinonims
    desiderâ, preferî, volê
    contraris
    aborî, detestâ, dispreseâ, odeâ, vê in asse
    (cun daûr un infinît o une proposizion obietive)
    sinonims
    desiderâ, preferî, volê
    contraris
    aborî, detestâ, dispreseâ, odeâ, vê in asse
  3. [it. andare1 v.intr.] (plasê)
    sinonims
    lâ di viole, lâ di vite, pocâ, smecâ
    contraris
    ingomeâ, stomeâ
  4. [it. approdare2 v.intr.] (provocâ une sensazion biele)
    sinonims
    fâ plasê
  5. [it. arridere v.intr.] (jessi gradît)
  6. [it. cortesia s.f.] (at cortês, zentilece)
    sinonims
    garbature, gracie, zentilece
    contraris
    scortesie, vilanie
  7. [it. cortesia s.f.] (at di gjenerositât, don)
  8. [it. dilettevole s.m.] (ce che al da plasê)
  9. fr. [it. enchanté inter.] (plen di plasê e incjantât, massime tes formulis di presentazion)
  10. [it. favore s.m.] (azion cence interès, ma tant che buinegracie a pro di cdn.) fâ un plasê, ma che mi fasi il plasê!
    sinonims
    buinegracie, gracie
    contraris
    malegracie
  11. [it. garbatezza s.f.] (azion plene di zentilece)
    sinonims
    finece, gracie, premure, rivuart, zentilece
    contraris
    dispiet, grubianade, grubianarie, insolence, male gracie, porcade, scortesie, solence
    (azion plene di plasê e cortesie)
    sinonims
    finece, gracie, premure, zentilece
    contraris
    dispiet, grubianade, grubianarie, insolence, male gracie, porcade, scortesie, solence
  12. [it. gentilezza s.f.] (azion, peraule, mot zentîl)
    sinonims
    atenzion, galantarie
    contraris
    çatade, malegracie, prepotence, ruspieç
  13. [it. gioia1 s.f.] (sodisfazion) i plasês de vite
    sinonims
    consolazion, content, contentece, gaudie, gjoldude, gjonde, glorie, gust, legrecûr
  14. [it. godimento s.m.] (ce che al da plasê, sodisfazion)
    sinonims
    delizie, gaudie, gjoldude, gjonde, solaç
  15. coloc. [it. gustare v.intr.]
    sinonims
    lâ, pocâ, smecâ
    contraris
    brusâ, displasê, dueli
  16. [it. gusto s.m.] (il gjoldi tal mangjâ e tal bevi) bevi un tai di neri cun plasê
  17. fig. [it. gusto s.m.] (gjonde)
  18. fig. [it. nettare1 s.m.] (ben desiderabil, che al sodisfe i sens, la anime o l'intelet)
    sinonims
    paradîs
  19. [it. piacenza s.f.] (sensazion positive di apaiament)
    sinonims
    gjonde
  20. [it. piacere1 v.intr.] (dâ sodisfazion, incuintrâ un desideri)
    sinonims
    gustâ, lâ, lâ a plomp, pocâ, smecâ
    contraris
    disgustâ, displasê, fâ stomi, ingomeâ, stomeâ
    scherç. (di alc pensât dificil di otignî)
    sinonims
    lâ
    contraris
    disgustâ, displasê, fâ stomi, ingomeâ, stomeâ
    (di mangjâ o bevi, vê un gust che al da buine sensazion)
    sinonims
    gustâ, lâ
    contraris
    disgustâ, displasê, fâ stomi, ingomeâ, stomeâ
  21. [it. piacere1 v.intr.] (in relazion a une usance particolâr)
    sinonims
    lâ a plomp, pocâ, smecâ
    contraris
    discuinçâ, disgustâ, displasê, fâ stomi, ingomeâ, stomeâ
  22. [it. piacere1 v.intr.] (causionâ consens, amirazion)
    sinonims
    lâ, lâ a plomp, lâ a scuare, pocâ, smecâ
    contraris
    aborî, detestâ, discuinçâ, disgustâ, displasê, fâ stomi, ingomeâ, odeâ, stomeâ, vê in asse, vê in piche
  23. [it. piacere1 v.intr.] (vê premuris inviers di une persone, specialmentri di chel altri ses)
    sinonims
    atrai, lâ, sedusi
    contraris
    disgustâ, displasê
  24. [it. piacere1 v.intr.] (rivuart di une volontât personâl)
    sinonims
    lâ, lâ a plomp, lâ a scuare
    contraris
    disgustâ, displasê, fâ stomi, ingomeâ, stomeâ
    (usât in formulis di cortesie) par plasê restait
    contraris
    disgustâ, displasê, fâ stomi, ingomeâ, stomeâ
  25. [it. piacere1 v.intr.] (impers., someâ just, oportun)
    sinonims
    parê, someâ
  26. [it. piacere1 v.intr.] (impers., in loc.pragm.)
  27. [it. piacere2 s.m.] (sensazion di benstâ di cuant che si è a puest cul spirt o cul cuarp) o ai il plasê di invidâle
    sinonims
    consolazion, content, delizie, gjoldiment, gjonde, plasiment, solaç
    contraris
    cruzie, disgust, displasê, dulie, lancûr, magon, magot, marum
  28. [it. piacere2 s.m.] (vê gjoldiment di alc, intes formis di buinegracie)
    sinonims
    consolazion, content, delizie, gjoldiment, gjonde, gust, plasiment, solaç
    contraris
    cruzie, disgust, displasê, dulie, lancûr, magon, magot, marum
    (in formulis di cortesie tal presentâsi) plasê, Pauli, il plasê al è gno
    sinonims
    consolazion, content, delizie, gjoldiment, gjonde, gust, plasiment, solaç
    contraris
    cruzie, disgust, displasê, dulie, lancûr, magon, magot, marum
  29. filos. [it. piacere2 s.m.] (cundizion emotive contrarie dal dolôr, ancje se considerade provisorie) il concet di plasê par Epicûr
  30. [it. piacere2 s.m.] (dut ce che al permet di jessi contents) il plasê di stâ in compagnie
    sinonims
    consolazion, content, delizie, gjoldiment, gjonde, gust, plasiment, solaç
  31. [it. piacere2 s.m.] (il gjoldi dai sens) la ricercje dal plasê
    sinonims
    consolazion, content, delizie, gjoldiment, gjonde, gust, plasiment, solaç
  32. [it. piacere2 s.m.] (divertiment) prin il dovê e po il plasê
    sinonims
    consolazion, content, delizie, gjoldiment, gjonde, gust, plasiment, solaç
  33. [it. piacere2 s.m.] (servizi, favôr) fâ un plasê
    sinonims
    buinegracie, cortesie, degnevolece, finece, galantarie, rivuart
    (par pandi discontent) ma par plasê!, ma par plasê!
  34. [it. piacere2 s.m.] (desideri) servîtsi a plasê o ancje a plasiment
    sinonims
    volontât
  35. [it. piacimento s.m.] (stât di gradiment di alc, di une situazion)
  36. fig. [it. sorridere v.intr.] (procurâ plasê)
    sinonims
    atirâ, atrai, cuadrâ, ingolosî, pocâ, smecâ
  37. [it. voluttà s.f.inv.] (delizie profonde) bevi cun plasê o ancje cun delizie
    sinonims
    gjoldiment