Seleziona dizionario:

Sinonimi e Contrari Friulani

puartâ v.

  1. [it. accompagnare v.tr.] (lâ cun cdn. par tignîi compagnie, par dâi protezion o jutori) puartâ il frut a scuele
    sinonims
    scuarzi
  2. [it. addrizzare v.tr.] (dâ une drete, une direzion)
  3. fig. [it. affiancare v.tr.] (tignî man a cdn.)
    sinonims
    aderî, assisti, convignî, inzontâsi, judâ, metisi a flanc, metisi aprûf, metisi daprûf, metisi di flanc, parâ, sovignî, tacâsi, tignî man, tignî sù, unîsi, zovâ
    contraris
    disbletâsi, discjolisi, dislontanâsi, disseparâsi, disviâsi, diszontâsi, divoltâsi, gjavâsi fûr, lassâ di bande, lassâ in bande, lassâ pastanât, molâsi, scompartîsi, separâsi, slontanâsi, smiezâsi, tignîsi in bande
  4. [it. apportare v.tr.] (zontâ alc di impuartant intune situazion di bande di cdn.) puartâ o ancje dâ un contribût impuartant ae iniziative, puartâ o ancje fâ un miorament o ancje miorâ
    sinonims
    adusi, causionâ, dâ, fâ, produsi, provocâ, puartâ dongje
  5. [it. apportare v.tr.] (fâ une citazion)
    sinonims
    adusi, riferî
  6. [it. arrecare v.tr.] (causâ)
    sinonims
    causâ, produsi
  7. [it. condurre v.tr.] (acompagnâ, puartâ cdn. cun se, par solit intun lûc prefissât) puartâ i fruts a scuele
  8. fig. [it. condurre v.tr.] (ridusi cdn. intune cierte maniere, dispès par tristerie o par interès)
    sinonims
    butâ, menâ, sburtâ, strissinâ
  9. [it. condurre v.intr.] (di strade che e puarte intun lûc specific)
    sinonims
    condusi, lâ, lâ a finîle, rivâ
  10. [it. deferire v.tr.] (lassâ ae competence o ae decision di chei altris)
    sinonims
    acusâ, consegnâ, delegâ, lassâ, trasferî
    contraris
    acetâ, acolzi, ricevi
  11. [it. gloriare v.tr.] (fâ laudis)
    sinonims
    decjantâ, glorificâ, incensâ, svantâ
    contraris
    butâ jù, dispreçâ, dispreseâ, spreseâ
  12. fig. [it. governare v.tr.] (menâ, vuidâ) in chê volte si à lassât puartâ de rabie
    sinonims
    menâ, vuidâ
  13. fig. [it. guidare v.tr.] (menâ intune direzion)
    sinonims
    vuidâ
  14. [it. guidare v.tr.] (menâ un veicul)
    sinonims
    lâ in machine, menâ la machine
  15. [it. immettere v.intr.] (rivâ)
  16. fig. [it. interporre v.tr.] (doprâ par influençâ)
    sinonims
    doprâ, vignî fûr
  17. [it. levare v.tr.] (tignî sù e traspuartâ une cjame) al à puartât o ancje alçât sù lui chescj pês fin chi
  18. [it. mettere in campo loc.s.m.] (presentâ, tirâ fûr)
  19. [it. portare v.tr.] (movi une robe di une bande a di une altre)
    sinonims
    menâ
    (cun riferiment al mût) puartâ un frut in spale
    (traspuartâ alc cun riferiment al mieç di traspuart)
    sinonims
    menâ
    (consegnâ) il corîr al à puartât un pac
  20. [it. portare v.tr.] (tignî cun se intant di un viaç) o ai puartât juste chel pôc che al covente
  21. [it. portare v.tr.] (traspuartâ par fâ cumierç) chest an a àn puartât in fiere un vin plui bon
  22. [it. portare v.tr.] (regalâ, donâ) ce ti àno puartât dal viaç?
  23. [it. portare v.tr.] (fâ vê, dâ dongje)
    sinonims
    menâ
  24. [it. portare v.tr.] (puartâ daûr, causionâ)
  25. [it. portare v.tr.] (traspuartâ une persone, a braç o su lis spalis)
    sinonims
    menâ
    (traspuartâ une persone cuntun mieç di traspuart)
  26. [it. portare v.tr.] (acompagnâ)
  27. [it. portare v.tr.] (in loc.pragm., al pant sorprese o plasê par une visite no spietade)
    (imprecazion viers di cdn. che nol plâs)
  28. coloc. [it. portare v.tr.] (controlâ un mieç di traspuart di cualsisei gjenar) al sa puartâ un camion
    sinonims
    menâ, vuidâ
    (direzi il compagn tal bal a cubie) al è un brâf balarin e al sa puartâ une vore ben
    sinonims
    menâ
  29. fig. [it. portare v.tr.] (fâ che cdn. al vedi sucès, al vedi ricognossiment e v.i.)
  30. [it. portare v.tr.] (sostignî, rezi)
    sinonims
    tignî
    (vê une cierte capacitât di cjame)
    sinonims
    tignî
  31. [it. portare v.tr.] (mostrâ intorsi cierts segns, improntis, olmis)
    sinonims
    vê
  32. [it. portare v.tr.] (vê la barbe o i cjavei taiâts intune cierte maniere)
  33. [it. portare v.tr.] (vê une impostazion, tignî une part dal cuarp intune cierte posizion)
    sinonims
    tignî, vê
  34. [it. portare v.tr.] (meti sù, vistî)
    sinonims
    meti sù, tignî, vê, vê intor, vê sù
  35. [it. portare v.tr.] (meti sù, pal solit un vistît o un acessori o sim.)
    sinonims
    meti sù, tignî, vê, vê intor, vê sù
  36. [it. portare v.tr.] (vê un non o sorenon, une cualifiche, un titul)
  37. coloc. [it. portare v.tr.] (presentâ, ripuartâ)
    sinonims
    vê sù
  38. [it. portare v.tr.] (comunicâ, riferî, trasmeti) l'assessôr al à puartât i salûts dal sindic
  39. [it. portare v.tr.] (argomentâ, puartâ provis o documentazions) puartâ resons plui che buinis
  40. [it. portare v.tr.] (causionâ, provocâ) la mancjance di prudence e pues puartâ ae ruvine
    sinonims
    menâ, menâ dongje
    (provocâ une emozion, une sensazion) la sô partence e à puartât lancûr
    sinonims
    menâ
    fig. (adusi, gjenerâ)
    sinonims
    menâ dongje
  41. [it. portare v.tr.] (determinâ ciertis cundizions atmosferichis)
  42. [it. portare v.tr.] (di plante, regjon gjeografiche o cundizion climatiche, produsi une cierte pome)
    sinonims
    menâ
  43. [it. portare v.tr.] (indusi, sburtâ) la emozion lu à puartât a falâ
    sinonims
    menâ, sburtâ
  44. coloc. [it. portare v.tr.] (tes operazions aritmetichis, fâ il ripuart)
  45. zûcs [it. portare v.tr.] (tal poker, tignî sù ciertis cjartis cence butâlis)
  46. [it. portare v.tr.] (zontât a sostantîfs al prodûs locuzions verbâls)
  47. [it. portare v.intr.] (condusi, soredut par mieçs di traspuarts)
  48. [it. portare v.intr.] (permeti di rivâ intun ciert lûc)
  49. milit. [it. portare v.intr.] (di toc di artiliarie, vê une cierte puartade)
  50. mar. [it. portare v.intr.] (des velis, cjapâ ben l'aiar)
  51. [it. prendere v.tr.] (vê un compuartament, un mût di fâ) meti sù corot o ancje puartâ corot
  52. [it. prendere le parti loc.v.] (difindi)
  53. fig. [it. propugnare v.tr.] (sburtâ cun argomentazions une idee, une teorie, une cause)
  54. [it. proteggere v.tr.] (promovi, sostignî une ativitât)
    sinonims
    avantazâ, dâ une man, favorî, judâ, protezi, rezi, sapontâ, secondâ, sopuartâ, sostignî, sovignî, tignî cont, tignî man, tignî man a, tignî sù
  55. [it. recare v.tr.] (dâ, consegnâ, movi alc di un puest a di un altri) puartâ une letare al destinatari
    sinonims
    consegnâ, dâ, menâ
    (acompagnâ) puartâ o ancje menâ un malât li dal miedi
  56. fig. [it. recare v.tr.] (fâ savê) puartâ une informazion
    sinonims
    dâ, dî, insegnâ, mostrâ, pandi
  57. [it. recare v.tr.] (vê intor)
  58. fig. [it. recare v.tr.] (fâ vignî un stât psicologjic)
  59. [it. recare v.tr.] (provocâ, causâ)
    sinonims
    causâ, produsi, provocâ
  60. [it. recare v.tr.] (presentâ) puartâ altris provis in tribunâl
  61. [it. recare v.tr.] (fâ lâ intune cierte cundizion, massime negative)
  62. [it. riconciliare v.tr.] (favorî)
    sinonims
    favorî
  63. [it. riportare v.tr.] (testâ, citâ, riferî robis ditis o scritis di altris)
    sinonims
    pandi
    (di cjacaris, segrets o sim., contâ, riferî)
    sinonims
    pandi
  64. [it. riportare v.tr.] (riprodusi spec. dissens, formis, misuris o sim., daûr criteris esats o cun imprescj di pueste) puartâ il dissen dal progjet su la cjarte milimetrade
    sinonims
    butâ jù, ricopiâ, trascrivi
  65. fig. [it. sostenere v.tr.] (cjapâ su di se, frontâ lis spesis) puartâ il pês de famee
    sinonims
    fâ, fâ front, frontâ, paiâ, tignî, tignî bot
  66. fig. [it. spostare v.tr.] (puartâ viers di une sfere diferente) al à finît par puartâ la discussion sul plan politic
    sinonims
    instradâ, inviâ, menâ, movi
  67. [it. tenere v.intr.] (sostignî cdn.)
  68. [it. trarre v.tr.] (menâ cdn. o alc di un puest intun altri, spec. doprant la fuarce, obleantlu) il mafiôs al è stât puartât in comissariât di buride
    sinonims
    menâ, strissinâ, tirâ
  69. [it. trascinare v.tr.] (di umôr, istint, impuls, paronâ une persone)
  70. [it. trascinare v.tr.] (puartâ a di une situazion o cundizion negative) al à puartât la dite dibot al faliment
    sinonims
    menâ
  71. [it. traslare v.tr.] (puartâ di un puest intun altri) a àn puartât l'archivi te sede gnove
  72. [it. trasmettere v.tr.] (comunicâ une notizie, un messaç)
    sinonims
    anunziâ, dâ, mandâ, passâ, trasmeti
  73. [it. trasportare v.tr.] (puartâ di un puest a di un altri, spec. alc di pesant e voluminôs) la nâf e à traspuartât i camions di là de streture
    sinonims
    stramudâ, tradusi
  74. [it. trasportare v.tr.] (puartâ doprant un mieç di traspuart) o vin traspuartât i jets cuntun furgon a nauli
    sinonims
    stramudâ, tignî, tradusi
    (puartâ cu la sô fuarce)
    sinonims
    stramudâ, tradusi
    (di traspuart, vê une cierte capacitât di cjame)
    sinonims
    tignî
  75. [it. trasportare v.tr.] (di aiar, aghe e v.i., puartâsi daûr, puartâ vie)
    sinonims
    menâ vie, puartâ vie
  76. [it. trasportare v.tr.] (movi di puest)
    sinonims
    movi, stralozâ, tradusi, trasferî, traspuartâ
  77. [it. trasportare v.tr.] (mandâ cdn. di une altre bande, trasferîlu) il grues de armade al jere stât puartât suntun altri front
    sinonims
    mudâ di puest, stramudâ, tradusi, trasferî
  78. fig. [it. trasportare v.tr.] (figurâsi di puartâ di une altre bande) un ricuart che mi à puartât indaûr ae mê infanzie
    sinonims
    cjapâ, menâ, stramudâ, straviâ
  79. [it. trasportare v.tr.] (di sintiment, emozion e v.i., strissinâ, vinci) lassâsi puartâ dal inamorament
    sinonims
    bati, brincâ, fâ jù, imbrincâ, ingrampâ, menâ, piâ, puartâ vie, somerzi, sorevinci, stramontâ, strissinâ, superâ, tirâ, traspuartâ, vinci
  80. [it. zelare v.tr.] (jessi a pro di alc e pandi a fuart cheste convinzion) puartâ la cause dai plui puars
    sinonims
    sposâ