Sinonimi e Contrari Friulani

pulît adi., av., s.m.

  1. [it. ammodo av.] (te maniere considerade buine) fevelâ pulît
    sinonims
    ben, cemût che Diu al comande, cemût che si dêf, cemût che si dîs, cun creance, just, te maniere juste
    contraris
    fûr dal vade, fûr di mût, mâl
  2. [it. a proposito loc.av.] (come che e domande une cierte ocasion) fevelâ pulît
  3. [it. a puntino loc.av.] (di alc, fat ben, fat te misure juste) la paste e je cuete in pont o ancje pulît
  4. [it. a regola d'arte loc.adi.inv., loc.av.] (cun grande curie e impegn, intal miôr mût)
    (loc.adi.inv., fat cun grande curie e impegn) un lavôr pulît
  5. [it. a tono loc.av.] (tal mût just, cemût che i vûl) rispuindi pulît
    (ancje loc.adi.inv., just, cemût che i vûl)
  6. [it. ben bene loc.av.] (une vore ben)
  7. [it. benfatto adi.] (fat cun cure e abilitât)
    sinonims
    fat pulît
    contraris
    malfat
  8. [it. come si deve loc.av.] (te maniere juste)
  9. [it. come si deve loc.av.] (che al è educât)
  10. [it. come si deve loc.av.] (di buine cualitât)
  11. [it. composto adi.] (di ande, compuartament, posizion e v.i., che e da un efiet di elegance e dignitât) stâ sentât pulît
    sinonims
    cast, costumât, ordenât, regolât, stratignût
    contraris
    butât, esagjerât, sbrocât
  12. [it. elegante adi.] (ben, cence lassâ maluseriis o efiets negatîfs)
    contraris
    coiar, fat cu la manarie, fat cul massanc, grês, grubian, malsacodât
  13. [it. levigato adi.] (che al à une superficie slisse) un clap pulît ancje slis o ancje slissot
    contraris
    grês, gropolôs, malvualîf, ruspi, ruvit
  14. fig. [it. limato adi.] (di scrit, di test e v.i., revisionât cun tante precision) une poesie cun viers une vore pulîts
    sinonims
    curât, finît lavorât, perfezionât
    contraris
    grês, ruspi
  15. [it. lindo adi.] (biel e curât)
    sinonims
    net
    contraris
    bisont, contôs, cragnôs, soç, sporc
  16. [it. perbene av.] (ben, cun cure) fâ dut pulît
    sinonims
    ben, di sest
  17. [it. per diritto loc.av.] (in maniere oportune)
  18. [it. piacevolmente av.] (in mût che al plâs)
    sinonims
    amabilmentri, gradevulmentri, in maniere gradide, in maniere gustose, in mût gradît, plasevulmentri
  19. [it. puntuale adi.] (di alc, che al è stât fat cun atenzion)
    sinonims
    ben fat, esat, just
    contraris
    imprecîs, infedêl
  20. [it. tornito adi.] (di stîl, viers e v.i., rifinît cun precision estreme, une vore curât te forme)
    sinonims
    fin, rafinât, rifinît