Seleziona dizionario:
Sinonimi e Contrari Friulani
trê adi., pron., s.f., s.m.
- sport [it. salto del tre loc.s.m.] (tal patinaç artistic su la glace, il prin dai siet salts fondamentâi, cun mieze rotazion par aiar, cun partence sul fîl esterni indenant e colant sul fîl esterni indaûr)
- [it. tre adi.num.card.inv.]
(di dôs unitâts plui une, te numerazion arabe rapresentât dal segn 3, in chê romane dal segn III)
i trê moschetîrs
(tant che component di numars) trentetrê, trê mil(cul sostantîf sotintindût) un part di zimui su trê al è cesari
- [it. tre adi.num.card.inv.]
(cun valôr indeterminât, par indicâ une cuantitât piçule)
par todesc o sai dome trê peraulis
(cun valôr indeterminât, un numar piçul di personis) ae riunion a jerin dome doi o trê di lôr
- [it. tre adi.num.card.inv.]
(cun valôr di num.ord. daûr di un sost.)
pagjine trê
- sinonims
- tierç
(cul sost. sotintindût) il trê al passe ogni dîs minûts- sinonims
- tierç
- [it. tre s.m.inv.]
(numar naturâl che al ven daûr dal doi)
trê e cinc, vot
(il segn che al rapresente chest numar)
- [it. tre s.m.inv.]
(il tierç dì dal mês)
ai trê di Fevrâr al è Sant Blâs
(tierç an di un secul) gno basavon al jere dal trê
- [it. tre s.m.inv.] (vôt un grum bas cjapât a scuele, stant che suntune scjale di 1 a 10 la suficience e je sîs) se mi clamave fûr o cjapavi trê
- [it. tre s.m.inv.] (cjarte di zûc) il trê di baston
- [it. tre s.f.pl.]
(la tierce ore dopo misdì)
o voi a cjoli il frut a scuele a trê
- sinonims
- cuindis, trê dopomisdì
- [it. tre s.f.pl.] (la tierce ore dopo miezegnot) mi soi indurmidide tor trê