Dizionari Talian Furlan

Il plui complet dizionari dal Talian al Furlan (passe 76.000 lemis), otignût de integrazion dal Grant Dizionari Bilengâl Talian Furlan dal CFL2000 cul Dizionari Ortografic Furlan de Serling.

croce s.f.

  1. 1a
    s.f. [TS] stor. (tal timp dai Romans, imprest di suplizi, fat di doi pâi di len incrosâts e che al vignive plantât inte tiere daspò che il condanât al jere stât inclaudât o leât parsore) crôs
    (dome sing., par anton. e ancje cun la iniz. maiusc., la crôs dal Crist) crôs
    • i fedeli della Croce, i fedêi de Crôs
    (la crucifission) crôs, altr.trad. crucifission
    • i Romani condannavano gli schiavi ribelli alla croce, i Romans a condanavin i sclâfs ribei ae crôs
    1b
    s.f. [FO] (simbul dal cristianisim) crôs, altr.trad. crucifìs
    (fede cristiane) crôs, altr.trad. crucifìs
    • abbracciare la croce, imbraçâ la crôs
    1c
    s.f. [CO] (dolôr, torment, patiment) crôs, torment, altr.trad. cjastì, cruzie, delîr, disgracie, dulie, flagjel, forcje, ingôs, lambic, malan, malepasche, martueri, patibul, patiment, pene, suplizi, travai, tribul, vite
    • è una vera croce dover andare ogni giorno in ospedale, al è un grant torment chel di scugnî lâ ogni dì in ospedâl
    • ognuno ha la sua croce da portare, piccola o grande che sia, ognidun al à la sô crôs di puartâ, piçule o grande che e sedi
    (jessi preocupât, conturbât) crôs, altr.trad. cjastì, cruzie, delîr, disgracie, dulie, flagjel, forcje, ingôs, lambic, malan, malepasche, martueri, patibul, patiment, pene, suplizi, travai, tribul, vite
    • mi hai fatto stare in croce ad aspettarti!, tu mi âs fat stâ in crôs a spietâti!
    (dite di cdn.) crôs, torment, altr.trad. cruzie, disgracie, flagjel, lambic, malan, martueri, suplizi
    • sei proprio una croce!, tu sês propit une crôs
    2
    s.f. [CO] (riproduzion stilizade de crôs di Crist) crôs, altr.trad. Crist in crôs, crucifìs
    • sulla facciata della chiesa è raffigurata una croce, su la façade de glesie e je figurade une crôs
    (riproduzion de crôs di Crist in piçul, in metal o altri materiâl, di meti sul vistît o ator dal cuel) crôs, altr.trad. Crist in crôs, crucifìs
    • ha una piccola croce d'oro appuntata sulla giacca, al à une piçule crôs di aur pontade su la gjachete
    3
    s.f. [TS] lit. (segn dal rituâl catolic che si fâs cui dêts de man drete tocjant il cerneli, il pet, la spale çampe e daspò la drete, tocjant impen prime la spale drete e daspò la çampe pai ortodòs) crôs, segn de crôs
    • ti sei fatto la croce questa mattina?, ti sêstu fat la crôs vuê di matine?
    • un tempo i contadini non partivano con il carro senza prima aver fatto la croce nella terra, une volte i contadins no partivin cul cjar se prime no vevin fat il segn de crôs su la tiere
    (il segn de crôs) crôs, segn de crôs
    • fare la croce, fâ la crôs
    (at dal predi par benedî i fedêi, fasint denant di se un segn a forme di crôs) crôs, segn de crôs
    • alla fine della messa il sacerdote impartisce la benedizione con la croce, insom de messe il predi al da la benedizion cul segn de crôs
    (segn a forme di crôs che si fâs cul poleâr de man drete sul cerneli, su la bocje e sul pet prime de leture dal vanzeli) crôs, segn de crôs
    (segn a forme di crôs che il sacerdot al fâs cul poleâr de man drete sul cerneli e sul cjâf di cdn. intal moment dal batisim, o dome sul cerneli intal moment de cresime) crôs, segn de crôs
    4a
    s.f. [TS] stor. (steme dai crosâts) crôs
    • prendere la croce, cjapâ la crôs
    4b
    s.f. [TS] erald. (su lis stemis, une figure fate di un pâl e di une fasse) crôs
    4c
    s.f. [CO] (simbul di ordins di cavalîrs, di militârs, o di organizazions di assistence) crôs
    • croce di Malta, crôs di Malte
    (onorificence) crôs
    • gli è stata conferita una croce al merito di guerra, i àn dade une crôs al merit di vuere
    (la persone che e à vût cheste onorificence) crôs
    • un ritrovo di croci di guerra, une cunvigne di crôs di vuere
    5a
    s.f. [CO] (cualsisei segn grafic fat di dôs liniis che si incrosin) crôs
    • segnare la risposta esatta con una croce, segnâ la rispueste juste cuntune crôs
    • ho segnato il passo più interessante del capitolo con una croce, o ai segnât il toc plui interessant dal cjapitul cuntune crôs
    (segn doprât di chei che no san pont di letare, tal puest de firme) crôs
    • non sapendo scrivere, firmò con una croce, dal moment che nol saveve scrivi, al firmà cuntune crôs
    5b
    s.f. [TS] filol. (inte Ete di Mieç, segn metût sul ôr di un manuscrit, par indicâ che al jere un toc falât o une dotrine no juste) crôs
    (te critiche testuâl de ete dal umanisim, segn doprât par dî che il toc no si podeve mudâlu) crôs
    (il stes toc di test in cuistion) crôs
    5c
    s.f. [TS] diplom. (inte Ete di Mieç, segn che al indicave che un document al jere sotscrit di autôrs e testemonis) crôs
    6
    s.f. [TS] agr. (intun arbul, il pont indulà che a nassin i ramaçs sul fust) glove
    7
    s.f. [TS] tess. (vt. croce della seta)
    8
    s.f. [TS] vet. (spale dal cjaval) crôs, spale
    9
    s.f. [TS] teatr. (mantie indulà che a son peâts i fîi dai marionets) crôs
    10
    s.f. [TS] pescj. (imprest che a doprin i pescjadôrs di corai) crôs
    11
    s.f. [TS] zûcs (zûc enigmistic fat di une schirie di peraulis metudis a crôs e che si puedin lei sedi par lunc, sedi par traviers) crôs