Dizionari Talian Furlan

Il plui complet dizionari dal Talian al Furlan (passe 76.000 lemis), otignût de integrazion dal Grant Dizionari Bilengâl Talian Furlan dal CFL2000 cul Dizionari Ortografic Furlan de Serling.

cura s.f.

  1. 1a
    s.f. [FO] (interessament particolâr) cure, altr.trad. considerazion, curie, interessament, premure
    • avere cura di una questione, vê cure di une cuistion
    1b
    s.f. [FO] (diligjence, impegn) cure, altr.trad. atenzion, curie, dedizion, diligjence, impegn, premure, serietât, studi
    • fare un lavoro con cura, fâ un lavôr cun cure
    1c
    s.f. [FO] (ativitât, ocupazion) cefâ, altr.trad. ativitât, curie, dafâ, ocupazion
    • la sua cura preferita è il gioco, il cefâ che plui i smeche al è il zûc
    (impegn, vore) compit, altr.trad. assum, curie, impegn, incjarie
    • non è mia cura pulire i vetri, nol è compit gno netâ i veris
    (preocupazion) pinsîr, cure, altr.trad. assum, curie, incarghe, preocupazion
    • la sua prima cura è la famiglia, il so prin pinsîr al è la famee
    1d
    s.f. [FO] (rivuart) cure, altr.trad. atenzion, buinegracie, degnevolece, premure, rispiet, rivuart
    • trattare un amico con molta cura, tratâ un amì cun dutis lis curis
    (premure, rivuart) atenzion, altr.trad. atenzion, buinegracie, degnevolece, premure, rispiet, rivuart
    • maneggiare con cura, tratâ cun atenzion
    (premure, assistence) cure, altr.trad. assistence, premure, rispiet, rivuart, scrupul
    • le cure materne, lis curis de mari
    2
    s.f. [FO] (terapie) cure, altr.trad. medecule, medisine, terapie, tratament
    • scegliere la cura adatta, sielzi la cure juste
    • la cura delle affezioni polmonari, la cure des malatiis dai polmons
    (rapuart continuatîf di un miedi cuntun malât) cure, altr.trad. medecule, medisine, terapie, tratament
    • essere in cura da un cardiologo, jessi in cure di un cardiolic
    • avere in cura un paziente, vê in cure un pazient
    (aplicazion des medisinis) cure, altr.trad. terapie, tratament
    • terminata la cura non avrà più problemi, finide la cure nol varà plui problemis
    3
    s.f. [FO] fig. (rimiedi) cure, altr.trad. difese, medisine, rimiedi
    • una buona cura per i paesi in via di sviluppo, une buine cure pai paîs in vie di svilup
    4
    s.f. [CO] (ativitât fate di cui che al sta daûr di alc) cure, altr.trad. aministrazion, control, curie, direzion, gjestion, tutele, vigjilance
    • ha avuto la cura del fallimento, al à vude la cure dal faliment
    (aministrazion) cure, altr.trad. aministrazion, control, curie, direzion, gjestion, tutele, vigjilance
    • la cura dei propri interessi, la cure dai siei interès
    5
    s.f. [TS] ecl. (comunitât di fedêi che e je afidade a un predi) cure, parochie, altr.trad. cure di animis