Dizionari Talian Furlan

Il plui complet dizionari dal Talian al Furlan (passe 76.000 lemis), otignût de integrazion dal Grant Dizionari Bilengâl Talian Furlan dal CFL2000 cul Dizionari Ortografic Furlan de Serling.

tondo adi., s.m.

  1. 1
    adi. [AU] (che al à forme taronde o sferiche o che al tire viers chê forme) taront, tont, altr.trad. circolâr
    • un viso tondo come la luna, une muse tonde come la lune
    • la terra è tonda, la tiere e je taronde
    2
    adi. [AU] (di part dal cuarp, florît, prospar, plen, ben fat) taront, tont, complen, altr.trad. ben tornît, florît, plen, prospar
    • una pancia bella tonda, une panze biele taronde
    3a
    adi. [AU] fig. (di numar, intîr, cence decimâi) taront, tont, altr.trad. just
    • cifra tonda, cifre tonde
    3b
    adi. [AU] fig. (esat, intîr) just, altr.trad. esat, intîr, plen, precîs, spudât, taront, tont
    • una settimana tonda, une setemane juste
    4
    adi. [AU] fig. (di vôs, fuarte e clare) plen
    • una voce tonda, une vôs plene
    5a
    s.m. [CO] (figure, forme circolâr, circonference) taront, tont, altr.trad. cercli, circonference, o
    • un tondo disegnato col compasso, un taront dissegnât cul compàs
    5b
    s.m. [CO] (cualsisei robe di forme taronde o cu la sezion circolâr) taront, tont, altr.trad. cercli, circonference
    • un tondo di legno, un taront di len
    6
    s.m. [TS] art (tes arts figurativis piture dentri une forme taronde) taront
    (ogni element decoratîf circolâr) taront
    7
    s.m. [TS] tipogr. (caratar latin cun voli dret, in oposizion a corsîf) taront, altr.trad. roman
    8
    s.m. [TS] tecn. (sbare taronde di açâl produsude midiant laminazion, trafiladure o fusine) sbare taronde
    9
    s.m. [TS] marcj. (toc di len di brusâ di uns 10 cm di diametri) poc