Sinonims e Contraris Furlans

educâ v.

  1. [it. addottrinare v.tr.] (dâ une istruzion, preparâ cdn. intune dissipline, intune art e v.i.)
    sinonims
    indotorâ
  2. fig. [it. allevare1 v.tr.] (preparâ ae vite) lu à educât so barbe
    sinonims
    inscuelâ, istruî
  3. [it. allevare1 v.tr.] (fâ cressi e fâ reonâ animâi o plantis)
  4. fig. [it. coltivare v.tr.] (miorâ, curâ, svilupâ, fâ cressi)
    sinonims
    clucî, coltivâ, curâ, miorâ, nudrî, promovi, sfrancjâ, svilupâ
    contraris
    bandonâ, lassâ, lassâ di bande, molâ, trascurâ
  5. fig. [it. edificare v.tr.] (formâ par inviâ a un compuartament e a une vite oneste e di virtût)
    sinonims
    fondâ
    contraris
    corompi, maglâ, sporcjâ, vuastâ
  6. [it. educare v.tr.] (tirâ sù fruts) i gjenitôrs a àn di educâ i fîs al rispiet
    sinonims
    arlevâ, condusi, costumâ, direzi, dispatussâ, formâ, indreçâ, industriâ, inscuelâ, instradâ, rilevâ, tirâ sù
    contraris
    viziâ
    (tirâ sù bestiis) inscuelâ o ancje educâ un cjan
    sinonims
    arlevâ, costumâ, industriâ, tirâ sù
    contraris
    viziâ
  7. [it. educare v.tr.] (esercitâ)
    sinonims
    alenâ, arlevâ, coltâ, costumâ, industriâ, inzentilî, miorâ, sfrancjâ, spiçâ
    contraris
    disusâ
    (fâ vignî plui fin) educâ o ancje coltâ l'odorât
    sinonims
    inzentilî, miorâ, sfrancjâ, spiçâ
    contraris
    disusâ
  8. [it. incivilire v.tr.] (fâ deventâ plui educât) lu à educât o ancje inzentilît un tic daspò dal matrimoni
    sinonims
    francjâ, garzâ, sgarzâ
    contraris
    insalvadeâ