Sinonims e Contraris Furlans

scanâ v.

  1. fig. [it. ammazzare v.tr.] (stracâ une vore) si è copât di lavôr o ancje si è scanât a fuarce di lavorâ
    sinonims
    butâ a cuarts, çoncjâ, distruzi, fâ fûr, maçâ, netâ, sassinâ, scunî, sflanchinâ, sfulminâ
  2. [it. defatigare v.tr.] (meti sot sfuarç cdn.)
    sinonims
    abati, scuaî
    contraris
    polsâ, ricreâ, rilassâ
  3. [it. estenuare v.tr.] (indebilî, stracâ)
    sinonims
    abati, acanâ, butâ jù, canâ, cuacjâ, dismedolâ, distemperâ, esasperâ, flapî, fruiâ, frustâ, indebilî, inflacjî, inflossî, masarâ, stracâ
    contraris
    infuartî, polsâ, rinfuarcî, rinfuarçâ, rintonâ, tirâ sù
  4. [it. fiaccare v.tr.] (gjavâ lis energjiis fisichis o morâls)
    sinonims
    debilî, deprimi, esaurî, lisimâ, rompi la schene, sfibrâ, sgnervâ, spacâ la schene
    contraris
    distracâ, infuartî, rinfuarcî, rinfuarçâ, ristorâ
  5. fig. [it. massacrare v.tr.] (stracâ il fisic)
    sinonims
    discunî, fruiâ, sfibrâ, sfinî, stracâ, strussiâ
  6. [it. scannare1 v.tr.] (copâ un animâl cul taiâi il cuel)
  7. [it. scannare1 v.tr.] (copâ une persone cuntun curtìs, cuntun pugnâl e v.i., massime in mût violent e cun ferocitât)
    sinonims
    copâ, maçâ, massacrâ, sassinâ
  8. fig. [it. scannare1 v.tr.] (ruvinâ pal aspiet economic, massime cuntune tassazion ecessive o par vie di tas di interès masse alts)
    sinonims
    gjavâ il sanc, gjavâ la piel, salassâ, scjafoiâ, scjanâ, strangolâ, stroçâ
  9. fig. [it. scassare1 v.tr.] (meti in dificoltât il fisic, stracâ une vore) la cjaminade di sîs oris mi à scanât o ancje copât
    sinonims
    acanâ, disfâ, fracassâ, scunî, stracâ, strussiâ
  10. centr. [it. sderenare v.tr.] (gjavâ la fuarce, stracâ une vore)
    sinonims
    acanâ, canâ, copâ, discunî, scuaî, scunî, stracâ, stufâ
  11. [it. sfiancare v.tr.] (gjavâ fuarce, stracâ in mût ecessîf) la fadie de partide e à scanât ducj i zuiadôrs, al à lavorât masse, al è scanât
    sinonims
    acanâ, canâ, disfâ, stracâ, stracuelâ
  12. [it. sfiancare v.tr.] (indebilî in mût grâf)
    sinonims
    acanâ, canâ, disfâ, indebilî, stracâ, stracuelâ
  13. fig. [it. sfibrare v.tr.] (indebilî la resistence fisiche o lis energjiis mentâls di une persone) cheste clime mi à scanât
    sinonims
    acanâ, canâ, disfâ, disgnervâ, flapî, masarâ
    contraris
    ricreâ, rilassâ
  14. fig. [it. sfinire v.tr.] (fâ pierdi lis fuarcis)
    sinonims
    acanâ, canâ, discunî, disfâ, distruzi, esaurî, liulâ, nichilî, sdrumâ
    contraris
    ricreâ, rinfuarcî, rinfuarçâ
  15. [it. snervare v.tr.] (sfinî il cuarp e gjavâ energjiis fisichis e inteletuâls)
  16. [it. snervare v.tr.] (stracâ dal pont di viste psicologjic puartant al limit de resistence)
  17. coloc. [it. spompare v.tr.] (stracâ dal pont di viste fisic o psichic)
    sinonims
    disfâ, dispompâ, esaurî, sfinî, sflanchî, slancâ, stracâ
    contraris
    rinfuarcî, rinfuarçâ, rintonâ, tirâ sù
  18. [it. spossare v.tr.] (meti intune situazion di grant patiment fisic o psichic)
    sinonims
    abati, butâ jù, butâ par tiere, copâ, çoncjâ, esaurî, sfibrâ, sfinî, stracâ
    contraris
    dâ fuarce, rinfuarcî, rinfuarçâ, rintonâ
  19. [it. stancare v.tr.] (scunî gjavant la volontât, la energjie e v.i.) scanâ l'aversari
    sinonims
    strussiâ
  20. set. [it. straccare v.tr.] (jemplâ di fadie)
    sinonims
    acanâ, canâ, cuacjâ, discunî, scunî
    contraris
    cuietâ, distracâ, padinâ, polsâ, ricreâ, rintonâ, ristorâ