Sinonims e Contraris Furlans

sveâ v.

  1. fig. [it. destare v.tr.] (scjassâ, pocâ, stuzigâ)
    sinonims
    comovi, cuziâ, dessedâ, discjantâ, disdurmidî, ecitâ, indulinciâ, ingropâ, ingusî, movi, pocâ, scjaldâ, scjassâ, scossâ, stiçâ, stomblâ, stuzigâ, uçâ
    contraris
    disfredâ, inçompedî, indurmidî, inmatî, inmatunî, intormentî
  2. fig. [it. rinverdire v.tr.] (dâ une fuarce gnove)
  3. [it. risvegliare v.tr.] (dismovi de sium)
  4. fig. [it. risvegliare v.tr.] (movi di une cundizion di inerzie, di dalosetât, di sflacje) disveâ un amì de sô flaperie
    sinonims
    niçâ, saborâ, stiçâ
  5. fig. [it. risvegliare v.tr.] (fâ nassi ancjemò sintiments, desideris, pinsîrs) disveâ la passion
    sinonims
    resurî, saborâ, stiçâ, stimolâ
    (fâ vignî sù une bisugne fisiche) disveâ la fam
    sinonims
    saborâ, stiçâ, stimolâ
  6. fig. [it. stuzzicare v.tr.] (fâ che a tornin a manifestâsi un sintî, une bisugne e v.i.) dismovi la fam o ancje sveâ il dint
    sinonims
    cuziâ, disveâ, stuzigâ, uçâ
  7. [it. svegliare v.tr.] (fâ che cdn. nol duarmi plui)
    sinonims
    dessedâ, disdurmidî, dissumiâ
    contraris
    indurmidî, inmatî
  8. fig. [it. svegliare v.tr.] (fâ passâ la pegrece)
    sinonims
    dâ la mote, discjantâ, disdurmidî, dismovi, disveâ, pocâ, scjalterî, scjassâ, smaliziâ, smovi, spacâ, spontonâ, stiçâ, uçâ
    contraris
    imbambinî, indurmidî, inmatî, instupidî, rimbambî, rimbambinî
    (dâ vivôr e insegnament a cdn. che nol è svelt di comprension o che al è ancjemò pôc madûr) al è un tic indurmidît, bisugnarès sveâlu
    sinonims
    discjantâ, disdurmidî, dismovi, disveâ, smaliziâ
    contraris
    imbambinî, instupidî, rimbambî, rimbambinî
  9. fig. [it. sveltire v.tr.] (fâ deventâ plui sveât) bisugne scjalterîlu o ancje sveâlu il frutat
    contraris
    imberdeâ, indurmidî, ingredeâ