Sinonims e Contraris Furlans

tratâ v.

  1. scuar., tess. [it. apprettare v.tr.] (tratâ piels o tiessûts par che a sedin lustris o opacs o par che a vedin ciertis carateristichis particolârs)
    sinonims
    finî
  2. fig. [it. colloquiare v.intr.] (intal lengaç gjornalistic, cirî une intese politiche par mieç di un dialic)
    sinonims
    parlamentâ
  3. [it. contrattare v.tr.] (discuti cun cdn. sul presit e su lis cundizions di vendite o di acuist di alc)
    sinonims
    concuardâ, cumbinâ, discuti, marcjadantâ, negoziâ, parlamentâ
  4. [it. discettare v.intr.] (argomentâ di studiât, soredut se fat cuntune vore di pretesis)
    sinonims
    argomentâ
  5. [it. discettare v.tr.] (fevelâ o scrivi di un argoment)
    sinonims
    contindi, cuistionâ
  6. [it. disquisire v.intr.] (discuti un argoment in mût aprofondît e a lunc, a voltis ancje masse)
    sinonims
    discuti, resonâ
  7. [it. gestire1 v.tr.] (tignî la aministrazion)
  8. [it. illustrare v.tr.] (sclarî cun discors e coments) il professôr al à spleât o ancje esplicât o ancje tratât il procès chimic
    sinonims
    comentâ, insegnâ, interpretâ, mostrâ, presentâ, sclarî
  9. [it. maneggiare v.tr.] (lavorâ, massime cu lis mans) tratâ la paste, al è bon di tratâ la arzile
    sinonims
    messedâ, pugnâ, remenâ, tignî in man, tocjâ
    (tignî in man, mudâ di puest) tratâ cun cure
    sinonims
    remenâ, tignî in man, tocjâ
  10. fig. [it. maneggiare v.tr.] (aministrâ)
    sinonims
    movi, parâ ator, smanezâ
  11. mus. [it. manipolare2 v.tr.] (doprâ struments eletronics par vê efiets dai suns intant di une incision discografiche)
  12. [it. mercanteggiare v.intr.] (contratâ sul presit) tai marcjâts araps si scuen simpri tratâ o ancje contratâ o ancje negoziâ o ancje tirâ sul presit
    sinonims
    fâ cumierç, vuadagnâ sore
  13. spres. [it. mercanteggiare v.tr.] (comerciâ robis che no si puedin vendi)
    sinonims
    vendi
  14. [it. parlare1 v.intr.] (intun scrit, frontâ un argoment)
    sinonims
    resonâ, tabaiâ, tirâ fûr, tocjâ
    coloc. (di un film, un spetacul di teatri, une trasmission televisive, frontâ un argoment)
    sinonims
    tocjâ
  15. [it. patteggiare v.tr.] (tratâ, discuti cirint une soluzion, un acuardi)
    sinonims
    discuti, negoziâ
  16. [it. patteggiare v.intr.] (puartâ indenant une tratative)
    sinonims
    discuti, fâ pats, negoziâ
  17. [it. praticare v.tr.] (frecuentâ dispès) no stâ a tratâ cun chel disgraciât
    sinonims
    bacigâ, frecuentâ, praticâ, triscâ, ve a ce fâ, vê a man
  18. [it. praticare v.intr.] (vê a ce fâ cun cdn., lâ dispès intun puest)
    sinonims
    bacigâ, betâ, vê a ce fâ, vê a man
  19. [it. procedere v.intr.] (compuartâsi)
    sinonims
    agjî, contignîsi, dipuartâsi, lavorâ, messedâsi
  20. [it. proporre v.tr.] (conseâ, ufrî come just, bon o util)
    sinonims
    conseâ, , fâ il non, met, meti in discussion, pandi, proferî, segnalâ, sugjerî
  21. [it. sviluppare v.tr.] (tratâ un argoment in maniere articolade e complete)
    sinonims
    davuelzi, profondî
    contraris
    ridusi, ristrenzi
  22. fig. [it. svolgere v.tr.] (tratâ intai detais) il consei al à tratât ducj i ponts dal ordin dal dì
    sinonims
    ilustrâ
  23. [it. tacciare v.tr.] (acusâ di une colpe, di un vizi)
    sinonims
    acusâ, causionâ, segnâ
  24. [it. tenere v.tr.] (vendi alc di specific)
    sinonims
    vendi
  25. [it. trattare v.tr.] (frontâ un argoment) l'insegnant vuê al à tratât lis vueris punichis
    sinonims
    esaminâ, esplicâ, esponi, ilustrâ, insegnâ, motivâ, tocjâ
  26. [it. trattare v.tr.] (discuti cirint un acuardi) tratâ l'aument de paie
    sinonims
    concuardâ, contratâ, negoziâ, patizâ, patuî, rangjâ, regolâ
    (cirî di otignî cundizions buinis intal comprâ) tu âs simpri di tratâ il presit
    sinonims
    concuardâ, contratâ, patizâ
  27. [it. trattare v.tr.] (vê une cierte ande cun cdn.) no tu âs un biel tratâ, tratâ di amì
  28. [it. trattare v.tr.] (servî i clients intune cierte maniere rivuart il presit e la cualitât de marcjanzie) mi à tratât ben parcè che lu cognossevi
  29. [it. trattare v.tr.] (vê rapuarts, massime di afârs)
  30. [it. trattare v.tr.] (doprâ intune cierte maniere)
    sinonims
    doprâ, manezâ, tignî
  31. [it. trattare v.tr.] (stâ daûr, atindi a alc)
    sinonims
    comerciâ, puartâ indenant, stâ daûr, tignî
    (ocupâsi de vendite di un prodot)
    sinonims
    comerciâ, tignî
  32. industr. [it. trattare v.tr.] (lavorâ un materiâl, lavorâlu cuntune azion fisiche o chimiche) il len al è tratât e al resist ae azion atmosferiche
    sinonims
    lavorâ
  33. med. [it. trattare v.tr.] (curâ un mâl cun rimiedis adats) cheste infezion si à di tratâle cun antibiotics
  34. cosm. [it. trattare v.tr.] (doprâ sul cuarp prodots o tecnichis cosmetichis specifichis)
  35. [it. trattare v.intr.] (cun ausiliâr 'avere', vê tant che argoment o ogjet)
    sinonims
    cjacarâ, fevelâ, interessâsi, ocupâsi, stâ daûr, tabaiâ, tocjâ
    (riferît a cdn., ocupâsi)
    sinonims
    cjacarâ, fevelâ, interessâsi, ocupâsi, stâ daûr, tabaiâ, tocjâ
  36. [it. trattare v.intr.] (cul ausiliâr 'avere', vê rapuarts o contats cun cdn.) par tratâ cui fruts e covente un grum di pazience
    sinonims
    vê a cefâ
  37. [it. trattare v.tr.] (cul ausiliâr 'avere', discuti par rivâ a un acuardi)
    sinonims
    concuardâ, contratâ, discuti, justâsi, patuî
    (metisi dacuardi daspò di un conflit) tratâ cui ribei
    sinonims
    concuardâ, contratâ, justâsi, patuî
    (contratâ sul presit) intai marcjâts di cierts paîs al è naturâl tratâ il presit
  38. [it. trattare v.intr.] (cul ausiliâr 'essere', cun valôr impersonâl, denant di 'di' e infinît, si à di fâ alc)
  39. [it. vertere v.intr.] (di discussion, cuistion e v.i., vê un ciert argoment)
    sinonims
    rivuardâ