Selezione dizionari:

Sinonims e Contraris Furlans

avilî v.

  1. [it. abbacchiare v.tr.] (provocâ sconfuart, aviliment, gjavâ la voie di fâ e di frontâ lis situazions) cheste situazion e je daûr a avilîmi o ancje a nichilîmi
    sinonims
    butâ jù
    contraris
    incoragjâ, indalegrâ, legrâ, rinfrancjâ
  2. [it. abbattere v.tr.] (gjavâ la fuarce, meti in depression)
    sinonims
    cuacjâ, davoni, disconfuartâ, lambicâ, nichilî, parâ jù di suste, ribaltâ, travaiâ
    contraris
    esaltâ, incoragjî, indalegrâ, rinfrancjâ, tignî sù
  3. [it. abbrutire v.tr.] (gjavâ la dignitât, sbassâ a nivel di bestie)
    sinonims
    disgradâ, insalvadeâ, sturnî
    contraris
    garzâ, incivilî, morentâ, morestâ, sgarzâ
  4. [it. avvilire v.tr.] (fâ restâ mâl cdn. di pueste) avilî un sometût
    sinonims
    abati, butâ jù, cjastiâ, cuacjâ, dâ jù, degradâ, disconfuartâ, discoragjî, discunî, disdrumâ, dismontâ, inmufâ, inmufî, intristulî, malapaiâ, mortificâ, nichilî, parâ jù, ribaltâ, sbati jù, scomâ, scoragjâ, sdramassâ, sdrumâ, strucjâ, sveçâ, tirâ jù, umiliâ
    contraris
    consolâ, dâ valôr, disveâ, fâ cûr, infuartî, jevâ sù, solevâ, tignî sù, tirâ sù
    (disconfuartâ) la pierdite dal lavôr lu veve avilît
    sinonims
    abati, butâ jù, cuacjâ, disconfuartâ, discoragjî, discunî, disdrumâ, dismontâ, inmufâ, inmufî, intristulî, nichilî, parâ jù, ribaltâ, sbati jù, scomâ, scoragjâ, sdramassâ, sdrumâ, strucjâ, tirâ jù
    contraris
    consolâ, dâ valôr, disveâ, fâ cûr, infuartî, jevâ sù, solevâ, tignî sù, tirâ sù
  5. [it. avvilire v.tr.] (meti alc o cdn. in cundizion di dâ brute impression)
    sinonims
    discunî, disgradâ, gjavâ valôr, ruvinâ, sassinâ, sminuî, svalutâ, svilî, umiliâ, vuastâ
    contraris
    abelî, bilisiâ, dâ valôr, fâ sflocâ, imbilisiâ
  6. [it. buttare giù loc.v.] (avilî)
  7. [it. contristare v.tr.] (dâ un dolôr, butâ jù di morâl)
    sinonims
    conturbâ, cruziâ, deprimi, disconfuartâ, dolorâ, intristulî, nichilî, sconfuartâ
    contraris
    indalegrâ
  8. [it. deprimere v.tr.] (discunî, stracâ la voie di fâ, ridusi la fuarce dai gnerfs)
    sinonims
    abati, crevâ, cuacjâ, discunî, distemperâ, fruçâ, scunî, stracâ
    contraris
    aumentâ, cressi, cuziâ, disveâ, dopleâ, incressi, infuartî, insiorâ, parâ sù, pocâ, rionzi, saborâ, stimolâ
  9. [it. deprimere v.tr.] (discunî, flapî)
    sinonims
    abati, butâ a tiere, butâ jù, cuacjâ, disconfuartâ, discunî, disdrumâ, distemperâ, flapî, indebilî, intristulî, nichilî, ribaltâ, scunî, tirâ jù
    contraris
    cjariâ, cuziâ, disveâ, ecitâ, entusiastâ, imboreâ, incoragjâ, instiçâ, intiziâ, inviulâ, pocâ, rinfrancjâ, saborâ, scjaldâ, stiçâ, stimolâ, tirâ sù, tiziâ
    fig. (lassâ mâl cdn.)
    sinonims
    abati, butâ a tiere, butâ jù, cuacjâ, disconfuartâ, discunî, disdrumâ, intristulî, nichilî, ribaltâ, scunî, tirâ jù
    contraris
    cjariâ, entusiastâ, incoragjâ, inviulâ, pocâ, rinfrancjâ, saborâ, tirâ sù
  10. [it. frustrare v.tr.] (fâ falî) avilî o ancje scunî dutis lis sperancis
    sinonims
    sminuî, svilî
  11. fig. [it. immiserire v.tr.] (ridusi intune cundizion di miserie spirituâl)
    sinonims
    dâ jù, discjarnâ, scunî
    contraris
    nobilitâ
  12. [it. incanaglire v.tr.] (fâ pierdi valôr)
    sinonims
    sbassâ, sveçâ, umiliâ
  13. [it. intristire1 v.tr.] (fâ deventâ malinconic)
    sinonims
    inmarumî, inmufâ, inmufî
    contraris
    indalegrâ, tirâ sù
  14. [it. mortificare v.tr.] (ofindi un causant vergogne)
    sinonims
    malapaiâ, ofindi, scuintiâ, scunî
    contraris
    esaltâ, tirâ sù
  15. [it. mortificare v.tr.] (sbassâ, vuastâ)
    sinonims
    sbassâ, svilî
  16. fig. [it. prostrare v.tr.] (imponi une umiliazion)
  17. [it. rattristare v.tr.] (avilî, fâ deventâ displasût)
    sinonims
    acupâ, aflizi, cruziâ, dolentrâ, inmufâ, inmufî, intristulî, lambicâ, mareâ, scunî, travaiâ
    contraris
    inserenâ, legrâ, ricreâ, serenâ
  18. [it. sconfortare v.tr.] (gjavâ fiducie, sperance a cualchidun)
    sinonims
    abati, aflizi, butâ jù, demoralizâ, deprimi, discoragjâ, ingusî, sfiduciâ
    contraris
    confuartâ, consolâ, incoragjâ, rinfrancjâ, tignî sù
  19. [it. sconsolare v.tr.] (dâ displasê, deprimi)
    sinonims
    aflizi, cruziâ, disanimâ, discoragjâ, discoragjî, dolentrâ, dolorâ travaiâ, inmarumî, nichilî, scoragjâ
    contraris
    animâ, confuartâ, consolâ, incoragjâ, incoragjî, rinfrancjâ, solevâ, tirâ sù
  20. [it. sfiduciare v.tr.] (gjavâ la fiducie o la sperance)
    sinonims
    butâ vie, deprimi, disanimâ, disconfuartâ, discoragjâ, discoragjî, sconfuartâ, scoragjâ, scuaiâ, scunî
  21. fig. [it. svilire v.tr.] (gjavâ valôr, impuartance)
    contraris
    esaltâ, magnificâ, valorizâ