Sinonims e Contraris Furlans

becâ v.

  1. [it. acchiappare v.tr.] (cjatâ in fal, cjapâ cui che al à fate une violazion)
    sinonims
    cjapâ, cjatâ a nolis, cjatâ in cove, cjatâ in pache, cucâ, çafâ, dâ la gafe, gafâ, gatamâ, piâ, scuaiâ
  2. fam. [it. acchiapparsi v.pronom.tr.] (cun valôr intensîf, cjapâsi alc, o un malan, o ce che nol plâs) si è becât un biel rafredôr
    sinonims
    cjapâsi
  3. fig. [it. addentare v.tr.] (criticâ a palês)
  4. fig. [it. azzeccare v.tr.] (cjapâ in plen, cun precision) becâ il bersai
    sinonims
    centrâ, cjapâ
    contraris
    falâ, mancjâ, sbaliâ
  5. [it. beccare v.tr.] (cjapâ cul bec)
  6. fig. [it. beccare v.tr.] (mangjâ dome un tic) al à dome becât alc e al è lât vie cence gustâ pardabon
    sinonims
    becotâ, cepelâ, dispecolâ, mangjuçâ, peçolâ, spilucâ
  7. [it. beccare v.tr.] (cjapâ di sorprese) la polizie lu à becât che al robave
    sinonims
    brancâ, brincâ, cjapâ, cjoli, çafâ, çufâ, gafâ, gaspâ, gatamâ, imbrancâ, pescjâ, piâ
    (cjapâ un che al è plui indenant)
    sinonims
    brancâ, brincâ, cjapâ, cjoli, çafâ, çufâ, gafâ, gaspâ, gatamâ, imbrancâ, pescjâ, piâ
  8. [it. beccare v.tr.] (di uciel, bati cul bec) il gjal al à provât di becâmi
    (di inset) mi à becât un mussat
  9. [it. beccare v.tr.] (centrâ traìnt alc) al à becât il bersai
    sinonims
    centrâ, cjoli, rivâ
    contraris
    falâ, mancjâ
  10. [it. beccare v.tr.] (tormentâ cdn. a peraulis) se gjoldeve a becâlu o ancje a tetâlu cun batudis sarcastichis
    sinonims
    stocâ, stomblâ, stuzigâ, sustâ
  11. coloc. [it. beccare v.tr.] (cjapâ une batude)
  12. [it. beccarsi v.pronom.tr.] (cun valôr intensîf, vuadagnâ)
    sinonims
    becâsi, cjapâ, cjapâsi, cucâ, curâ
    (cun valôr neg., cjapâ)
    sinonims
    becâsi, cjapâ, cjapâsi, curâ
  13. fam. [it. buscare v.tr.] (cjapâ alc, massime di negatîf) becâsi une influence
    (vinci alc che al fâs comut)
  14. coloc. [it. cuccare1 v.tr.] (cjapâ, massime cul ingjan) lu àn becât intant che al cirive di scjampâ
    sinonims
    camufâ, gaspâ, gasparâ, gatamâ, imbrancâ, inculâ, larâ, puartâ vie, raspâ, robâ, sgarfâ, smafarâ
  15. coloc. [it. cuccarsi v.pronom.tr.] (cun valôr intensîf, cjapâ, vuadagnâ) par une ore di lavôr si è becât o ancje al à becât un slac di bêçs
    sinonims
    cjapâ, cjapâsi, cuistâsi, vanzâ, vuadagnâ
  16. [it. frizzare v.intr.] (massime di robe di bevi, piçâ in bocje par vie des bufulutis di gas)
    sinonims
    piçâ, spumâ
  17. fig. [it. frizzare v.intr.] (di batude, vê un spirt avonde ironic o sarcastic)
  18. fig. [it. graffiare v.tr.] (fâ critichis garbis) il gnûf film al è stât becât o ancje spelât de critiche
    sinonims
    tarizâ
  19. [it. grattare v.intr.] (di tiessût, jessi ruspi)
    sinonims
    russâ
  20. [it. imbroccare1 v.tr.] (cjapâ un bersai)
    sinonims
    cjapâ, intivâ
  21. [it. irritarsi v.pronom.intr.] (di orghins, tiessûts, fâ mâl, inflamâsi)
    sinonims
    buiâ, inflamâsi
    contraris
    disflamâsi
  22. fam. [it. mordere v.tr.] (di insets o sim., ferî becant) lu à becât une furmie rosse
  23. fig. [it. mordere v.tr.] (criticâ, cridâ)
  24. [it. mordere v.tr.] (dâ une sensazion di fastidi)
    sinonims
    sbisiâ, taçâ
  25. fig. [it. mordicchiare v.tr.] (criticâ in mût lizêr)
    sinonims
    instiçâ, intiziâ, ponzi, stuzigâ
    (ancje ass.)
    sinonims
    instiçâ, intiziâ, ponzi, stuzigâ
  26. fam. [it. morsicare v.tr.] (di un inset, sponzi cul asei o cun altris aparâts, massime par supâ il sanc) i mussats mi àn becât lis gjambis
  27. fig. [it. pescare v.tr.] (rivâ a cjatâ, soredut daspò di une ricercje lungje) o ai becât il libri che o cirivi di tancj agns
    sinonims
    burî fûr, cjatâ, sgarfâ fûr, tirâ fûr
    (par indicâ alc o cdn. di particolâr)
    sinonims
    burî fûr, cjatâ, sgarfâ fûr, tirâ fûr
  28. fig. [it. pescare v.tr.] (cjatâ in cove) lu àn becât che al robave
    sinonims
    cjatâ, inclapâ
  29. teatr. [it. pescare v.tr.] (cjapâ, ricevi dal sugjeridôr)
  30. coloc. [it. pizzicare v.tr.] une jespe mi à becât tal braç
    (ass.)
  31. [it. pizzicare v.tr.] (dal aiar e sim., causâ une sensazion fisiche di fastidi)
    sinonims
    cuziâ
  32. zerg. [it. pizzicare v.tr.] (cucâ sul fat) lu àn becât intant che al robave une radio
    sinonims
    brincâ, cjatâ, cucâ
  33. [it. pizzicare v.tr.] (cjapâ par limitâ la libertât di azion)
  34. [it. pizzicare v.tr.] (provocâ cdn. cun batudis)
    sinonims
    foropâ, intiziâ, stuzigâ, tavanâ, tiziâ
  35. [it. pizzicare v.intr.] (jessi picant)
  36. [it. pizzicare v.intr.] (di robe di bevi, vê lis bufulutis)
  37. [it. prendere v.tr.] (colpî un bersai) al à becât il centri
    sinonims
    cucâ, rivâ
    contraris
    falâ, mancjâ
  38. [it. prendere v.tr.] (cjapâ une malatie)
  39. [it. pungere v.tr.] (impirâ dome un pôc, spec. la piel, cuntune ponte fine) lis spinis mi àn becât
    sinonims
    foropâ, sbusâ, spiçotâ
  40. [it. pungere v.tr.] (di un inset, scliçotâ un velen traviers di une feride fate cuntun asei) mi à becât une âf
    sinonims
    pontâ
  41. [it. pungere v.tr.] (ass., iritâ la piel cun alc che al cause une sensazion di patî punturis)
    (iritâ cuntune sostance)
  42. fig. [it. pungere v.tr.] (ferî cun peraulis o fats) ti à becât tal debil
    sinonims
    ferî, ponzi, sponzi
  43. fig. [it. pungere v.tr.] (di un ricuart o di une azion che a lassin un segn dolorôs o une malcuietece psicologjiche profonde e continue)
    sinonims
    muardi, scjassâ, scossâ
  44. [it. punzecchiare v.tr.] (ponzi in maniere lizere e plui voltis cuntun imprest a ponte)
  45. fig. [it. punzecchiare v.tr.] (cjapâ in zîr cun peraulis ironichis, ferbintis e alusivis o cun provocazions)
    sinonims
    cjapâ pal cûl, coionâ, dâ fastidi, infastidî, iritâ, provocâ, ridi fûr, spontâ, tormentâ
  46. fig. [it. raspare v.tr.] (di robe di mangjâ o di bevi, lassâ une sensazion di ruspi tal cuel)
    (massime di tiessût, dâ une sensazion di tast che no plâs)
  47. fam., fig. [it. spunzecchiare v.tr.] (provocâ un pôc o cjoli vie)
    sinonims
    tichignâ
  48. [it. stizzire v.tr.] (fâ inrabiâ)
    sinonims
    instiçâ, iritâ, ponzi, stiçâ
  49. [it. trafiggere v.tr.] (ferî, ofindi une vore)
    sinonims
    impirâ, pontâ, ponzi, spiçotâ, spinâ, sponzi, trafizi, trapassâ