Selezione dizionari:

Sinonims e Contraris Furlans

cidinâ v.

  1. [it. acquietare v.tr.] (tornâ a puartâ ae calme)
    sinonims
    calmâ, trancuilizâ
    contraris
    agjitâ, scjadenâ, sturbâ
  2. [it. azzittire v.tr.] (fâ tasê) il president al à cidinât il conseîr che al jere intervignût cence domandâ la peraule
  3. [it. lenire v.tr.] (fâ che si puedi sopuartâ di plui une fadie o un dolôr)
    sinonims
    indolcî, moderâ, placâ, slizerî, svuarbâ
    contraris
    cjalcjâ, fracâ, rionzi
  4. [it. mettere a tacere loc.v.] (rebecâ cun argoments bogns di impedî cualsisei obiezion)
  5. [it. mettere a tacere loc.v.] (fâ in maniere che alc no si lu sepi) cidinâ une ilazion
  6. [it. reprimere v.tr.] (stratignî emozions) o ai cirût di cidinâ la mê rabie
    sinonims
    cjastiâ, contignî, controlâ, fâ cuintri, frenâ, gloti, imbrenâ, parâ jù, paronâ, scjafoiâ, somerzi, svuarbâ, tignî indaûr
    contraris
    disfogâ, dismovi, dispiticâ, disveâ, intiziâ, pandi, sbrocâ, stiçâ, tiziâ, uçâ
  7. fig. [it. ridurre al silenzio loc.v.] (no fâ fevelâ cdn., fâlu tasê) cidinâ une persone
  8. fig. [it. rintuzzare v.tr.] (fâ stâ cuiet) cidinâ la fote
    sinonims
    controlâ, cuietâ, dominâ, frenâ, reprimi, scjafoiâ, umiliâ
    contraris
    discjadenâ, liberâ, sbrocâ
  9. [it. sedare v.tr.] (fâ che al sei mancul fuart) cidinâ o ancje cuietâ il dolôr
    sinonims
    calmâ, padinâ, umiliâ
    contraris
    ingrispâ, scjadenâ
  10. fig. [it. sedare v.tr.] (frenâ un sintiment, tignîlu sot control, stratignîlu) cidinâ une passion
    sinonims
    umiliâ
    contraris
    ecitâ, saborâ, stiçâ, tiziâ
  11. fig. [it. smorzare v.tr.] (fâ che si cuieti)
    sinonims
    calmâ, cuacjâ, distudâ, frenâ, gjavâ, moderâ, morestâ, sfredâ, temperâ, umiliâ
    contraris
    aumentâ, cressi, dismovi, ecitâ, intensificâ, intiziâ, rinfuarcî, saborâ, stiçâ, uçâ
    (tignî sot control une passion, un sintiment e simii)
    sinonims
    cuacjâ, frenâ, moderâ, morestâ, sfredâ, temperâ, umiliâ
    contraris
    cressi, dismovi, ecitâ, intensificâ, intiziâ, rinfuarcî, saborâ, stiçâ
  12. fig. [it. sopire v.tr.] (bonâ un stât di ansietât, di incuietudin, un sintiment di ire e vie indenant, calmâ une passion) cidinâ la malinconie de lontanance
    sinonims
    bonâ, calmâ, consolâ, cuacjâ, morestâ, slizerî, solevâ, svuarbâ, temperâ, umiliâ
    contraris
    cjalcjâ, dismovi, disveâ, impenzî, incressi, infissî, intensificâ, saborâ, spiçâ
  13. fig. [it. valicare1 v.tr.] (lassâ di bande, tasê su alc)
    sinonims
    contravignî, lâ cuintri, lassâ di bande, preterî, tasê
  14. [it. zittire v.tr.] (fâ tasê, fâ stâ cidin) la mestre e je jentrade in classe e e à cidinât i scuelârs che a fasevin davoi, al voleve dî alc ma so pari, lu à cidinât o ancje tasentât