Selezione dizionari:

Sinonims e Contraris Furlans

clucî v.

  1. [it. abbioccare v.intr.] (de clocje, tignî i ûfs tal cjalt) la gjaline e je a clucî
  2. [it. chiocciare v.tr.] (de gjaline, tignî i ûfs cjalts cu lis plumis de panze)
  3. [it. covare v.tr.] (di uciei e di altris ovipars, tignî sot di se i ûfs par scjaldâju e podê fâ nassi i piçui) la mierle e à tacât a clucî
  4. fig. [it. covare v.tr.] (difindi, protezi) par me a àn clucît masse i fîs, al è par chel che no àn voie di lâ fûr di cjase
    sinonims
    curâ, difindi, protezi, tignî a ments, viodi, vuardiâ
  5. [it. covare v.tr.] (tignî dentri di se in segret)
    sinonims
    madressi, madurî, passi, platâ, tignî, vê dentri
  6. [it. covare v.tr.] (di une malatie, vêle in incubazion) covâ o ancje clucî la influence
  7. [it. covare v.intr.] (jessi platât, intanâsi)
    sinonims
    alberzâ, covâsi, coviglîsi, imbusâsi, intanâsi, logâ, nidiâ, platâsi
    contraris
    aparî, cricâ, dâ fûr, dispicjâsi, imparêsi, incomparêsi, palesâsi, pandisi, saltâ fûr, sbrocâ
  8. [it. covare v.intr.] (di fûc, durâ cence vampâ)
    sinonims
    durmî, stâ in vuaite
    contraris
    aparî, cricâ, dâ fûr, imparêsi, impiâsi, incomparêsi, palesâsi, pandisi, piâsi, saltâ fûr, sbrocâ, sflamiâ
  9. [it. covare sotto la cenere loc.v.] (di un sintiment e sim., jessi vîf inte anime di cui che lu sint, ancje se nol è palesât)
  10. fig. [it. cullare v.tr.] (vê par tant timp une desideri, un sium, un progjet e tignîlu par se) al veve simpri clucît il desideri di chê cjase
    sinonims
    covâ, passi
  11. fig. [it. dormicchiare v.intr.] (di sintiment, sensazion e v.i., restâ sot)
    sinonims
    covâ, durmî, durmicjâ, pisulâ
  12. [it. guardare in, per aria loc.v.] (no fâ nuie)