Sinonims e Contraris Furlans

incantesemâ v.

  1. fig. [it. abbagliare v.tr.] (di bielece, di alc di straordenari, lassâ un tant che se e fos lûs che lu colpìs)
    sinonims
    imbarlumâ, inmagâ, striâ
  2. [it. affascinare1 v.tr.] (interessâ, inceâ il spirt di un) lu à incantesemât cu la sô classe
    sinonims
    atrai, cantesemâ, cjapâ, concuistâ, fâ jù, imberlî, inceâ, inzingarâ, peâ, smagâ, zingarâ
  3. [it. ardere v.tr.] (fâ secjâ) il soreli al à secjât o ancje incantesemât o ancje inaridît i cjamps
    contraris
    bagnâ, inagâ, inondâ, inumidî, slargjâ, umidî
  4. [it. calcinare v.tr.] (ridusi in polvar, massime cul calôr dal soreli)
  5. [it. intirizzire v.tr.] (glaçâ, conzelâ gjavant lis facoltâts sensoriâls e di moviment)
    sinonims
    cantesemâ, grisignî, gritulî, inglaçâ, ingritulî, inmatunî, intrunî, sidrâ, sidrî
    contraris
    disfâ, scjaldâ, siolzi
  6. [it. ischeletrire v.tr.] (fâ deventâ tant che un scarsanali, smagrîsi masse)
    sinonims
    scjarnâ, sclagnî
  7. [it. riardere v.tr.] (fâ secjâ, fâ deventâ dal dut sec, ancje fig.)
    sinonims
    arsî
  8. fig. [it. snervare v.tr.] (gjavâ fuarce e vigôr a alc) il soreli e il cjalt a àn incantesemât il teren
    sinonims
    brusâ, flapî, incandî, scanâ, scunî, sgnervâ, suiâ
  9. [it. strabiliare v.tr.] (lassâ a bocje vierte par alc che no si spietavisi)
    sinonims
    sbarlufî
    (di alc, stiçâ maravee e incredulitât)
    sinonims
    sbarlufî