Sinonims e Contraris Furlans

inmagâ v.

  1. [it. affascinare1 v.tr.] (interessâ, inceâ il spirt di un)
    sinonims
    atrai, cantesemâ, cjapâ, concuistâ, fâ jù, imberlî, inceâ, inzingarâ, peâ, smagâ, zingarâ
  2. [it. affascinare1 v.tr.] (di alc che al interesse une vore)
    sinonims
    cantesemâ, cjapâ, concuistâ, fâ jù, imberlî, incantesemâ, inzingarâ, peâ, sedusi, smagâ, striâ, zingarâ
  3. fig. [it. calamitare v.tr.] (atrai cun fuarce, in mût iresistibil)
    sinonims
    atrai, catalizâ, incjantâ, interessâ, ipnotizâ, magnetizâ, polarizâ, striâ
  4. [it. circuire v.tr.] (cirî di imbroiâ cdn. cun compliments e frecuentantlu dispès par complasê) lu à inmagât e po sposât
    sinonims
    freâ, freolâ, imbroiâ, lenzi, lustrâ, rizirâ
  5. [it. fatare1 v.tr.] (dotâ di podês magjics)
    sinonims
    cantesemâ, incantesemâ, striâ
  6. fig. [it. fatare1 v.tr.] (someti a une magjie)
    sinonims
    cantesemâ, fadâ, incantesemâ
  7. [it. incantare1 v.tr.] (fâ une magjie, un striament)
    sinonims
    leâ, smagâ
  8. fig. [it. incantare1 v.tr.] (fâ sintî grant atrat)
    sinonims
    imbacuchî, imberlî, striâ
  9. fig. [it. innamorare v.tr.] (ispirâ un sintiment di simpatie e di atrazion)
  10. fig. [it. intrigare v.tr.] (di cdn. o di alc, disveâ interès, ancje ass.)
    sinonims
    coinvolzi, imberlî, inceâ, incuriosî, saborâ
    contraris
    infastidî, ingomeâ, secjâ, stufâ
  11. fig. [it. magnetizzare v.tr.] (fâ atrat su chei altris)
    sinonims
    atrai
  12. [it. rimbambire v.tr.] (fâ pierdi i sintiments o la luciditât a cdn.)
    sinonims
    imbacuchî, imbarlumî, imbasoalî, incjocâ, incoionî, incretinî, inçussî, ingjalinâ, insemenî, inzingarâ, straviâ
  13. [it. sedurre v.tr.] (atrai)
    sinonims
    atrai, cjapâ tal laç, fâ jù, imberlî, inamorâ, incjantâ, inviscjâ, inzingarâ, strolegâ
  14. fig. [it. stregare v.tr.] (incjantâ cu la bielece)
    (sedusi)