Sinonims e Contraris Furlans

pandi v.

  1. fig. [it. affacciare v.tr.] (esponi, dî in maniere clare) pandi une critiche
    sinonims
    , esplicâ, esponi, manifestâ, motivâ, presentâ, prospetâ, sclarî
  2. [it. confessare v.tr.] (palesâ une colpe, un fal)
    sinonims
    contâ, displatâ, distaponâ, ricognossi, riferî
    contraris
    cuvierzi, discognossi, mascarâ, neâ, platâ, refudâ, scuindi, taponâ, tasê
  3. [it. denotare v.tr.] (esprimi cun clarece, fâ pensâ cun clarece)
    sinonims
    indicâ, spiâ
  4. [it. denunciare v.tr.] (fâ viodi)
  5. [it. dichiarare v.tr.] (fâ cognossi)
    sinonims
    proclamâ
    contraris
    cuvierzi, platâ, scuindi
  6. fig. [it. dischiudere v.tr.] (fâ savê) pandi une opinion
    sinonims
    manifestâ, mostrâ
  7. [it. discoprire v.tr.] (palesâ, spec. pinsîrs, desideris)
    sinonims
    discuvierzi, distaponâ, disvelâ, mostrâ, palesâ
  8. [it. divulgare v.tr.] (fâ savê a ducj) pandi un segret
    sinonims
    dî ator, difondi, disvelâ, meti ator, spampanâ, svelâ, vierzi
  9. [it. esprimere v.tr.] (comunicâ, massime midiant il lengaç)
    sinonims
    comunicâ, , enunziâ, formulâ, presentâ, proferî, pronunziâsi
    contraris
    sotintindi, tignî dentri
  10. [it. esprimere v.tr.] (dimostrâ alc cu la muse, cul cuarp e a mots)
    sinonims
    butâ fûr, dimostrâ, meti fûr, mostrâ, rindi, sbrocâ, sbrocâ fûr, spiâ
    contraris
    cuvierzi, mascarâ, platâ, sclupâ, scuindi, strafuî, taponâ
  11. [it. esprimere v.tr.] (comunicâ alc cu la intenzion di fâlu)
    sinonims
    fâ viodi, mostrâ
    (rapresentâ cun lengaç artistic) lis statuis greghis a pandin o ancje a esprimin la armonie
    sinonims
    mostrâ
  12. [it. esteriorizzare v.tr.] (manifestâ, fâ vignî fûr sintiments, ideis, pinsîrs e v.i.)
    sinonims
    butâ fûr, dâ fûr, dî fûr, manifestâ
  13. [it. estrinsecare v.tr.] (manifestâ alc in maniere clare) pandi lis propriis opinions
    sinonims
    disvelâ, esternâ, palesâ, rivelâ, tirâ fûr
    contraris
    cuvierzi, dissimulâ, imboscâ, mascarâ, platâ, reprimi, scuindi, tasê
  14. [it. gridare v.tr.] (marcâ alc) pandi il so disdegn
    sinonims
    bati, proclamâ
  15. [it. gridare v.tr.] (palesâ)
  16. [it. manifestare v.tr.] (fâ cognossi pinsîrs, sintiments, intenzions, e v.i., cun peraulis, a vôs, par scrit o ancje midiant di mots dal cuarp o espressions de muse)
    sinonims
    esternâ, fâ viodi, meti fûr, professâ, vierzi
    contraris
    platâ, scuindi, taponâ
  17. [it. manifestare v.tr.] (fâ viodi o capî cuale che e je la cause di alc) i siei voi a esprimin o ancje a pandin patiment
    sinonims
    denotâ, dimostrâ, fâ viodi, indicâ, rivelâ, segnâ, svelâ
  18. [it. mettere a nudo loc.v.] (fâ viodi cence pussibilitât di mascarâ)
  19. [it. mettere a parte loc.v.] (fâ che alc si lu sepi)
  20. [it. mettere in evidenza loc.v.] (marcâ)
    (fâ notâ) nol podeve pandi ce che nol veve
  21. [it. notificare v.tr.] (fâ cognossi un fat o une situazion)
    sinonims
    comunicâ, declarâ, fâ cognossi, motivâ
  22. [it. notificare v.tr.] (fâ cognossi un at normatîf o aministratîf cuntun manifest o cuntune comunicazion direte)
  23. [it. palesare v.tr.] (fâ savê, fâ cognossi)
    sinonims
    , dimostrâ, discuvierzi, disvelâ, insegnâ, manifestâ, mostrâ, scuvierzi, vierzi
    contraris
    celâ, dissimulâ, mascarâ, platâ, scuindi, velâ
  24. [it. partecipare v.intr.] (spartî cun altris dolôr o gjonde) ducj i amîs a pandin il lôr corot
    sinonims
    condividi, spartî, vê part
  25. [it. propagare v.tr.] (fâ savê ator) pandi une notizie
    sinonims
    difondi, propagâ, semenâ, slargjâ, spampanâ, sparniçâ
  26. [it. propalare v.tr.] (fâ cognossi ator, soredut robis che no varessin di jessi cognossudis) pandi un segret
    sinonims
    contâ ator, dî ator, fâ cognossi, fâ savê, spampanâ
    contraris
    tasê
  27. [it. rendere v.tr.] (voltâ di une lenghe a chê altre, di un nivel espressîf o di un regjistri linguistic a chel altri)
  28. [it. rendere v.tr.] (esprimi, rapresentâ, riprodusi intune opare di art, intun scrit, intun discors, e v.i.)
    sinonims
    comunicâ, piturâ, rapresentâ, riprodusi
  29. [it. riferire1 v.tr.] (dî in mût indiscret, rivelâ)
    sinonims
    contâ sù, distaponâ, palesâ, puartâ, rapuartâ, rivelâ, scuacarâ, spiâ, splacitâ, vierzi
    contraris
    tasê, tasê cidin, tasêsi, tignî la lenghe a cjase, tignî la lenghe in bocje
  30. fig. [it. riflettere v.tr.] (mostrâ)
    sinonims
    butâ fûr, corispuindi, esprimi, meti fûr, motivâ, palesâ, professâ, rindi, rispuindi, sbrocâ, tradî, vierzi
    fig. (sei une consecuence, un efiet)
    sinonims
    corispuindi, rispuindi
  31. fig. [it. rispecchiare v.tr.] (pandi, jessi il spieli)
    sinonims
    esprimi, manifestâ, palesâ, rapresentâ, rifleti, rindi, spieglâ
    (fâ viodi)
    sinonims
    manifestâ, rapresentâ, rifleti, spieglâ
  32. [it. rivelare v.tr.] (fâ palês alc che no si cognòs, che al è segret o misteriôs)
    sinonims
    dî fûr, distaponâ, molâ fûr, scuacarâ, spiâ, spifarâ, vierzi
    contraris
    clupî, cuvierzi, mascarâ, platâ, scuindi, taponâ, tasê
  33. [it. rivelare v.tr.] (mostrâ cun evidence) i tiei voi a pandin che tu tu âs la fiere
    sinonims
    dimostrâ, mostrâ, segnâ, spiâ
  34. [it. rivelare v.tr.] (fâ percepibil un fenomen che no si rive a osservâ in maniere direte se no a mieç di struments particolârs) un aparât che al covente par pandi la presince di ondis eletromagnetichis
    sinonims
    mostrâ, palesâ, segnâ, spiâ
  35. fig. [it. sciorinare v.tr.] (contâ a altris ogni robe, ancje se e pararès bon a sei risiervade)
    sinonims
    dî jù
  36. [it. sciorinare v.tr.] (esprimi cun enfasi grande e cun ducj i detais)
  37. [it. segnalare v.tr.] (anunziâ)
    sinonims
    anunziâ, comunicâ, insegnâ, segnâ, visâ
  38. [it. svelare v.tr.] (gjavâ il vêl o un altri tiessût di parsore alc par che si puedi viodi sot)
    contraris
    celâ, clupî, cuvierzi, platâ, scuindi, velâ
  39. [it. svelare v.tr.] (fâ cognossi, fâ savê)
    sinonims
    palesâ, rivelâ
    contraris
    celâ, clupî, cuvierzi, platâ, scuindi
    (lassâ viodi)
    sinonims
    palesâ, rivelâ
    contraris
    celâ, clupî, cuvierzi, platâ, scuindi
  40. [it. tradire v.tr.] (dî alc che, par amicizie, rivuart, oblic morâl, dovê o sim., al varès di stâ platât) pandi peraulis ditis in segret
    sinonims
    contâ, displatâ, palesâ, tradî
  41. fig. [it. tradire v.tr.] (dî i sintiments di cdn.)
    sinonims
    lassâ capî, spiâ
  42. fig. [it. tradurre v.tr.] (esprimi cun peraulis une emozion, un sintiment)
    sinonims
    butâ fûr, meti fûr, rindi, sbrocâ, tradusi
  43. fig. [it. zufolare v.tr.] (pandi, fâ savê, massime cun tristerie)
    sinonims
    cagâ, scuacarâ, sparpagnâ, spifarâ