Selezione dizionari:

Sinonims e Contraris Furlans

parâ v.

  1. [it. agghindare v.tr.] (vistîsi cun cure e ricercjatece, a voltis spropositadis) cemût ti sêstu parât?
  2. [it. assicurare v.tr.] (parâ di un dam o di un pericul)
    sinonims
    cautelâ, garantî, protezi, prudelâ, pupilâ, salvâ, travuardâ, vuardâ, vuardiâ
  3. [it. coprire v.tr.] (difindi, protezi) taponâ o ancje parâ o ancje vuardâ lis spalis a un amì
    sinonims
    protezi, sostignî
    (intal lengaç militâr, protezi dal atac dal nemì) parâ o ancje vuardâ la ritirade cul fûc de metraie
    sinonims
    protezi, sostignî
    zûcs (intal zûc dai scacs, difindi un dai tocs, soredut il re, metint un altri toc fra chel in pericul e chel aversari) protezi o ancje parâ o ancje vuardâ il re
  4. fig. [it. coprire v.tr.] (no fâ savê, platâ) al cîr simpri di parâlu
    sinonims
    cuvierzi, rimplatâ, scuindi, strafuî, taponâ, tasê, vuardâ
    contraris
    cjacarâ fûr, declarâ, displatâ, distaponâ, dî sù, palesâ, pandi, professâ, publicâ, slargjâ, spalancâ, spiâ
  5. [it. difendere v.tr.] (salvâ, tignî cdn. o alc lontan dal pericul)
    sinonims
    tignî cont, travuardâ, vuardiâ
    (cirî di no pierdi alc, di no fâsal puartâ vie) sioperâ par parâ il puest di vore
    sinonims
    tignî cont, travuardâ, vuardiâ
  6. [it. difendere v.tr.] (sostignî cuintri aversaris) i amîs lu àn parât
    sinonims
    justificâ, protezi, prudelâ, puartâ, pupilâ, sapontâ, scusâ, sostignî, travuardâ, vuardiâ
    contraris
    acusâ, assaltâ, danezâ, dâ sot, discomedâ, dissipâ, fracassâ, incolpâ, prejudicâ, ruvinâ, sassinâ, sbegaçâ, strucjâ, tacâ, vuastâ
    (discolpâ cdn., scusâlu) al è stât parât dai siei compagns
    sinonims
    justificâ, protezi, prudelâ, puartâ, sapontâ, scusâ
    contraris
    acusâ, assaltâ, dâ sot, incolpâ, tacâ
  7. [it. difendere v.tr.] (evitâ che alc si dissipi, si ruvini a contat cul polvar, cul aiar, e v.i.) parâ dal polvar
    contraris
    danezâ, dissipâ, vuastâ
  8. fig. [it. domare v.tr.] (une proteste, une situazion di pericul) parâ un riviel, parâ un fûc
    sinonims
    cidinâ, cuietâ, çoncjâ, distudâ, domâ, domeâ, staronzâ
  9. [it. estinguere v.tr.] (fâ che il fûc si studi) i pompîrs a son impegnâts par parâ il fûc
    contraris
    impiâ, piâ, saborâ, stiçâ
  10. [it. fare scudo loc.v.] (jessi une difese, un ripâr) parâ la mari
  11. [it. guardare le spalle loc.v.] (tal lengaç di soldâts e polizais, difindi di un pericul)
  12. [it. guardare le spalle loc.v.] (protezi)
  13. fig. [it. immergere v.tr.] (fâ colâ intun ciert stât)
    sinonims
    fâ colâ, infondâ
  14. fig. [it. intrappolare v.tr.] (meti intune situazion dificile)
  15. [it. mandare v.tr.] (condanâ a une pene) àn parât o ancje mandât il lari in preson
    sinonims
    condanâ
  16. [it. parare v.tr.] (ornâ cun paraments)
    sinonims
    aparâ, furnî, ornâ
    (furnî in mût sontuôs)
    sinonims
    aparâ, furnî
  17. [it. parare v.tr.] (fermâ, distradâ cul meti denant un ostacul o un ripâr) une lobie par parâ la ploie
    sinonims
    fermâ
  18. [it. parare v.tr.] (evitâ, fermâ, scjampâ) al à parât i pugns e lis pidadis fin che al à podût
    sinonims
    evitâ, fermâ, scjampâ
    (ancje fig.) no vin rivât a parâ lis critichis dai aversaris
    sinonims
    evitâ, fermâ, scjampâ
  19. sport [it. parare v.tr.] (inte scherme, te boxe e tai sports di lote, fermâ o scjuvî un colp, un assalt)
    sinonims
    evitâ, fermâ, scjuvî
  20. [it. parare v.tr.] (intal balon, tal hockey e in altris sports di scuadre, di portîr, fermâ o sburtâ vie la bale o il disc cuntune parade) parâ la bale, il portîr al à parât un tîr di rigôr
    (ancje ass.) parâ cu lis mans, il portîr nol à rivât a parâ
  21. fig. [it. precipitare v.tr.] (fâ che cdn. al coli intune situazion grivie)
    sinonims
    butâ, crocâ, fâ precipitâ, fâ tombolâ jù, meti, sdrumâ, subissâ
    contraris
    alçâ, tirâ sù
  22. [it. prendere le parti loc.v.] (difindi)
  23. [it. proteggere v.tr.] (par dî difindi)
    sinonims
    difindi, ricoverâ, riparâ, travuardâ
  24. [it. proteggere v.tr.] (meti al ripâr par tignî di cont)
    sinonims
    difindi, sostignî, tignî di cont, travuardâ, vuardâ, vuardiâ
  25. [it. proteggere v.tr.] (difindi di un pericul, di une menace e sim.)
    sinonims
    difindi, travuardâ, vuardiâ
    contraris
    esponi, meti fûr
  26. [it. proteggere v.tr.] (promovi, sostignî une ativitât)
    sinonims
    avantazâ, dâ une man, favorî, judâ, protezi, rezi, sapontâ, secondâ, sopuartâ, sostignî, sovignî, tignî cont, tignî man, tignî man a, tignî sù
  27. sport [it. respingere v.tr.] (intal zûc dal balon, parâ indaûr il balon par che nol jentri inte puarte) parâ di pugn
  28. [it. riparare1 v.tr.] (jessi un ripâr, une difese, une protezion cuintri di ce che al pues jessi pericolôs, riscjôs, fastidiôs e v.i.)
    sinonims
    cautelâ, difindi, protezi, puartâ, puartâ la part, ricoverâ, sostignî, tignî la part, travuardâ, vuardeâ
    (difindi, protezi cdn. dai atacs e des acusis cun la sô figure e autoritât)
    sinonims
    cautelâ, difindi, protezi, puartâ, puartâ la part, ricoverâ, sostignî, tignî la part, travuardâ, vuardeâ
  29. [it. schermare v.tr.] (dâ une difese, une protezion)
    sinonims
    cautelâ, protezi
  30. [it. spingere v.tr.] (fâ pression su cdn. par movilu)
    sinonims
    pocâ, socâ, stocâ, stossâ
  31. [it. spingere v.tr.] (il mût di fâ pression dai elements de nature) il mâr al à parât la nâf su la rive
    sinonims
    pocâ, puartâ, socâ