Sinonims e Contraris Furlans

petâ v.

  1. [it. acquattare v.tr.] (di ploie o aiar, sbassâ i fros dai grans za alts) la buere e à petât il forment
    sinonims
    butâ jù, sbassâ, tirâ jù
  2. [it. aggiustare v.tr.] (intal sens di dâ) e i petâ dôs di chês
    sinonims
    dâ sot, mignestrâ, rafilâ, scussâ
  3. fig. [it. allentare v.tr.] (fâ rivâ)
    sinonims
    impastanâ, rangjâ, rifilâ, scussâ, sestâ, sgnacâ, slungjâ, trai
  4. [it. alzare le mani loc.v.] (petâ, dâ jù a cdn.)
  5. [it. battere v.tr.] (dâ jù, petâ jù a cdn.) so pari lu à petât o ancje i à petât
    sinonims
    bati, çocâ, , dâ jù, petâ jù
  6. [it. battere v.tr.] (dâ un colp, pocâ cence volê cuintri di alc)
    sinonims
    petâ dentri, pocâ
  7. [it. battere v.intr.] (pocâ su alc)
    sinonims
    dâ dentri, petâ dentri, pocâ
  8. fam. [it. cacciare v.tr.] (emeti)
    sinonims
    butâ fûr, mandâ, molâ
  9. [it. cozzare v.tr.] (bati cun violence)
    sinonims
    bati, sbati, trussâ, tucâ
  10. centr. [it. crocchiare1 v.tr.] (dâ jù colps)
  11. [it. dare v.tr.] (lâ a sbati) o ancje petâ il zenoli intal taulin
    sinonims
    çocâ, petâ dentri, sbati
  12. coloc. [it. fare nero loc.v.] (dâ jù pachis)
  13. fig. [it. ferire v.tr.] (causionâ fastidi fisic acût)
    sinonims
    bati, becâ, foropâ, impilotâ, inderedâ, passâ, pocâ, pontâ, sponzi
    contraris
    esaltâ, favorî, protezi, pupilâ, tutelâ
  14. [it. fiaccare v.tr.] (rompi alc pleantlu) la tampieste e à petât la plante
  15. zerg. sport [it. insaccare v.tr.] (intal zûc dal balon, mandâ la bale in rêt, ancje ass.)
  16. fig. [it. lanciare v.tr.] (dâ fûr un sun in maniere fuarte o acude) e à petât o ancje molât o ancje dât fûr un berli
  17. [it. mandare v.tr.] (butâ fûr)
    sinonims
    butâ fûr, , dâ fûr
  18. [it. menare le mani loc.v.] (barufâ dant pachis)
  19. [it. pestare v.tr.] (dâ jù) prin lu àn pestât o ancje i àn petât, po lu àn copât
    sinonims
    bachetâ, fracassâ, legnâ, malmenâ, massacrâ, mastruçâ, mastrupiâ, sacagnâ
  20. [it. piantare v.tr.]
  21. [it. picchiare1 v.tr.] (sbati) atent di no petâ il cerneli cuintri de puarte
    sinonims
    bati, lâ a sbati, sbati
  22. [it. picchiare1 v.intr.] (dâ colps)
    sinonims
    bati, çocâ, lâ a sbati, pestâ, pocâ, sbati
    (jessi fuart)
    sinonims
    çocâ, pocâ
  23. fig. [it. pungere v.tr.] (ferî cun peraulis o fats)
    sinonims
    ferî, ponzi, sponzi
  24. [it. sbattere v.tr.] (pocâ, dâ dentri)
    sinonims
    becâ, dâ dentri, pocâ, trucâ, trussâ
  25. fig. [it. sfornare v.tr.] (massime scherç. o iron., parturî) i mancje ancjemò un mês prin di petâ jù
    sinonims
    petâ fûr
  26. fig. [it. sparare1 v.tr.] (dâ cun violence)
    sinonims
    tirâ
  27. [it. spiccare v.tr.] (fâ un moviment sec, stacantsi di tiere) il crot al à petât un salt e al è lât a finîle te aghe
  28. [it. urtare v.intr.] (lâ a bati cuintri di alc) la barcje e à pocât o ancje petât cuintri di un scoi
    sinonims
    bati, petâ dentri, sbalotâ, stocâ, trussâsi, urtâ
  29. [it. usare le mani loc.v.] (dâ patafs o botis a cdn.) no si à di petâ ai fruts, ma si à di doprâ lis peraulis